Putin întoarce faţa Rusiei spre Asia

Preşedintele rus se află într-o vizită în China, ţară care a devenit principalul partener comercial şi strategic al Rusiei. Moscova caută noi alianţe în zona asiatică, pentru a contracara presiunile americane.

Întoarcerea lui Vladimir Putin la Kremlin şi primele sale vizite în străinătate i-au făcut pe analişti să se întrebe dacă Rusia mai are o politică de reală apropiere de Occident. Fostul agent KGB se arată mult mai rece şi mai sever cu occidentalii decât predecesorul său, Dmitri Medvedev. Faptul că Putin nu s-a deplasat luna trecută în Statele Unite, la reuniunea G8, şi nici la Summit-ul NATO de la Chicago, preferând să-şi trimită premierul, spune multe despre relaţiile tensionate dintre Moscova şi Washington.

Nici în Marea Britanie, la deschiderea Jocurilor Olimpice se pare că nu va fi prezent. În plus, recentul său turneu european având ca etape Berlinul şi Parisul a fost o nouă ocazie pentru preşedintele rus de a-şi exprima divergenţele cu occidentalii în privinţa multor dosare, începând cu Siria şi terminând cu Iranul. Nici Summit-ul Uniunea Europeană-Rusia, care s-a încheiat luni la Sankt-Petersburg nu a adus o modificare de ton, Moscova fiind printre altele foarte nemulţumită de sistemul de vize pe care i-l impune Uniunea Europeană.

China, partener strategic

Liderul de la Kremlin se află, de ieri, într-o vizită de trei zile în China, însoţit de o puternică delegaţie rusă: cinci miniştri, şeful gigantului gazier Gazprom, Aleksei Miller, dar şi alţi reprezentanţi ai companiilor energetice ruseşti.

Într-un articol publicat în „Cotidianul Popular", în ajunul vizitei sale, Putin scrie că Rusia speră în creşterea schimbului de mărfuri cu China de la 83,5 miliarde de dolari, în 2011, la 200 de miliarde de dolari, în 2020. Liderul de la Kremlin mai propune să se treacă la deconturile în valutele naţionale în cadrul operaţiunilor comerciale şi investiţionale reciproce. Preşedintele speră că Rusia va construi obiective energetice în China, inclusiv centrale nucleare.

În plus, Moscova doreşte ca într-o perspectivă apropiată să înceapă livrări de amploare de gaze în China. După ce  oleoductul ruso-chinez a fost dat în folosinţă anul trecut, prin acesta s-au livrat 15 milioane de tone de petrol. Cele două ţări au mai încheiat, pe o perioadă de 25 de ani, un contract de livrare către China de energie electrică. Ruşii spun că există posibilităţi mult mai mari de cooperare în domeniul energiei nucleare civile. Partea rusă a participat la construirea primei ramificaţii a centralei nucleare de la Tianwan. Anul trecut, cu ajutorul specialiştilor ruşi, în China s-a dat în exploatare un reactor experimental pe bază de neutroni rapizi.

Astfel, China este cea

de-a patra ţară din lume, după Rusia, Japonia şi Franţa, care deţine o astfel de tehnologie. Cele două ţări  vor să se asocieze pentru a construi avioane lung-curier, care ar putea concura cu giganţii Airbus şi Boeing, potrivit presei ruse. Un anunţ în acest sens ar putea fi făcut chiar în timpul  vizitei lui Vladimir Putin la Beijing. Moscova şi Beijingul au anunţat, de asemenea, în luna aprilie, crearea până la sfârşitul lunii iunie, a unui fond de investiţii comun de 4 miliarde de dolari, destinat în special  pentru a dezvolta sectorul agricol şi transporturile.

întâlnire cu ahmadinejad

În China, Vladimir Putin  mai participă şi la Summit-ul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), din care fac parte Rusia, China, Uzbekistanul, Kazahstanul, Tadjikistanul şi Kârgâzstanul. Această structură este concepută pentru a limita influenţa americană în Asia centrală. La această reuniune la vârf mai este invitat şi Iranul, ceea ce pune clar în lumină direcţia în care este orientată politica externă rusă. Putin va avea chiar o întâlnire bilaterală cu această ocazie cu preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad. 

Tot în articolul publicat în „Cotidianul Popular", Putin spune că este necesară consolidarea colaborării politice în cadrul OCS , dar şi în sfera economică. „Organizaţia este capabilă să realizeze cele mai mari proiecte comune. De exemplu, proiectele ruso-chineze în sfera energetică schimbă în mod serios întreaga configuraţie a pieţei energetice globale. Pentru China asta înseamnă sporirea siguranţei, diversificarea livrărilor de resurse energetice pentru cerinţele interne. Pentru Rusia reprezintă deschiderea de noi trasee de export în regiunea Asiei şi Pacificului", scrie liderul de la Kremlin.

Luni, cu ocazia Summit-ului UE-Rusia de la Sankt-Petersburg, Putin le-a spus şefilor UE că Moscova nu vede nicio contradicţie între integrarea euroasiatică şi dezvoltarea relaţiilor ruso-europene. „Pentru Rusia, procesul de integrare în Asia şi promovarea relaţiilor cu Uniunea Europeană nu ridică nicio problemă", a explicat Putin. El a subliniat că Moscova este pregătită să facă un efort în vederea conectării acestor procese. 

Spaţiul ex-sovietic, altă prioritate

O altă prioritate a politicii externe a lui Putin, în cel de-al treilea mandat al său, este consolidarea relaţiilor cu republicile foste sovietice din Comunitatea Statelor Independente (CSI). De altfel, prima sa deplasare a fost la Minsk, unde s-a întâlnit cu omologul său belarus, Aleksandr Lukaşenko, unul dintre cei mai  „nefrecventabili", lideri europeni. Apoi, luni s-a deplasat în Uzbekistan, unde s-a întâlnit cu preşedintele Islam Karimov.

În 7 iunie, preşedintele rus se va deplasa în Kazahstan, unde va fi primit de omologul său kazah, Nursultan Nazarbaiev. Prezenţa liderului rus mai întâi la Taşkent ar fi deranjat puţin Astana, scrie presa rusă. Dar Moscova este conştientă că poziţia Uzbekistanului, este esenţială în rezolvarea celor mai multe probleme din Asia Centrală. Fără integrarea Uzbekistanului ruşii nu vor putea pune în practică proiectele hidroenergetice  ale Tadjikistanului şi Kârgâzstanului, cum ar fi construcţia hidrocentralelor de la Kambarata şi Rogun.

"Pentru Rusia, procesul de integrare în Asia şi promovarea relaţiilor cu Uniunea Europeană nu ridică nicio problemă.''
Vladimir Putin preşedintele Rusiei

Inovaţii

Centrul rusesc de inovaţii Skolkovo de lângă Moscova va trece la o cooperare extinsă cu parcul tehnologic chinezesc Zhongguancun, a anunţat preşedintele Fondului Skolkovo, Viktor Vekselberg.

Aceeaşi viziune privind Siria

Autorităţile chineze au anunţat că atât Beijingul, cât şi Moscova se opun principiului unei intervenţii străine în Siria sau unei schimbări forţate a regimului din această ţară. China şi Rusia, ambele membre permanente ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, au blocat eforturi depuse de occidentali pentru a condamna sau a face apel la plecarea din fruntea statului a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, ale cărui forţe, conform ONU, au ucis peste 10.000 de persoane începând din luna martie a anului trecut.

Sofia ameninţă că va abandona South Stream

Noi obstacole au apărut în calea conductei South Stream. Bulgaria e gata să renunţe la acest proiect, scrie cotidianul rus „Kommersant". Sofia este nemulţumită de valoarea mică a taxelor de tranzitare, în pofida promisiunii Gazprom de a reduce preţul la livrările sale către Bulgaria cu 11%. Dacă părţile nu vor ajunge la un acord, Bulgaria ar putea fi înlocuită cu România, deşi în acest caz costurile proiectului vor creşte, notează publicaţia.

Ministrul Economiei, Energiei şi Turismului din Bulgaria, Delian Dobrev, a anunţat luni că Sofia nu va semna până la 15 noiembrie acordul privind construcţia South Stream, care ar urma să transporte gaze din Rusia în Europa prin Marea Neagră, ocolind Ucraina. Acest termen a fost fixat pentru Gazprom de către preşedintele Vladimir Putin, care a anunţat zilele trecute începerea construcţiei conductei în decembrie.

După cum a specificat ministrul bulgar, negocierile continuă, dar Bulgaria nu este gata să semneze acordul pentru că Rusia „a avansat noi cereri faţă de modelul financiar al South Stream, înainte de a aplica discountul promis la livrările de gaze". Ministrul bulgar al Economiei convenise cu directorul Gazprom, Aleksei Miller, încă de la mijlocul lunii mai o posibilă reducere cu 11% la livrările de gaze ruseşti de la 1 aprilie 2012. În 2011, Bulgaria a plătit pentru gazele importate din Rusia circa 390 de dolari pe mia de metri cubi de gaze. Potrivit oficialului bulgar, ţara sa a trimis la Moscova toate documentele privind această reducere încă de acum două săptămâni.

România i-ar putea lua locul

„Dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, locul Bulgariei în South Stream ar putea fi luat de România, care insistă de mult să intre în proiect", declară profesorul Atanas Tasev, reprezentant al Forumului energetic din Bulgaria.

„Dacă Putin le-a spus să înceapă construcţia South Stream până la sfârşitul acestui an, cei de la Gazprom vor demara lucrările pe un alt traseu, în ciuda faptului că trecerea South Stream prin România va fi mai costisitoare" decât prin Bulgaria, a declarat expertul menţionat.

"Dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, locul Bulgariei în South Stream ar putea fi luat de România, care insistă de mult să intre în proiect.''
Atanas Tasev reprezentant al Forumului energetic din Bulgaria