Putin cel veşnic îi sperie pe ruşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Majoritatea tinerilor din Rusia nu vor să mai suporte încă 12 ani conducerea lui Vladimir Putin şi îşi doresc să plece din ţară. „E timpul să plec“ este numele unui site unde multe persoane care s-au săturat de viaţa din Rusia îşi spun păsurile.

Aceasta tinde să devină o lozincă pentru cei care nu sunt de acord cu planurile anunţate recent de Vladimir Putin de a mai conduce ţara, din fotoliul de la Kremlin. Putin ar mai putea rămâne  încă două mandate, adică 12 ani, potrivit noilor reglementări adoptate sub mandatul preşedintelui Dmitri Medvedev.

„În urmă cu un an, le-am spus tuturor prietenilor mei care plecau că eu nu voi face acest pas", scrie Evghenia Lobaceva,  editor la o revistă, pe noul site. „Dar am o singură viaţă. Iar peste 12 ani voi avea 43 de ani", mai spune Evghenia, citată de cotidianul „The New York Times".

Cum va fi România afectată de revenirea „ţarului” Putin la cârma Rusiei?

Spune si tu

S-au săturat de corupţie

Putin a fost deja 12 ani la putere - opt în calitate de preşedinte şi ultimii patru ca prim-ministru. Acum, mulţi dintre ruşi se aşteaptă la o lungă perioadă de stagnare, într-o ţară în care corupţia este endemică. „Vreau să trăiesc într-o ţară în care să nu fiu nevoit să încalc regulile pentru a trăi confortabil", spune Stepan Cijov, un comerciant în vârstă de 29 de ani, care se pregăteşte să plece în Canada, vara viitoare, împreună cu soţia. „Nu doresc să lupt cu sistemul. Vreau să trăiesc decent şi nu există nicio posibilitate ca în Rusia, în următorii 20 de ani, să se respecte legile", spune Cijov.

Lev Gudkov, director al Centrului Levada, a declarat pentru publicaţia mai sus menţionată că aproximativ 50.000 de oameni părăsesc Rusia în fiecare an şi că acest număr ar putea creşte cu 10.000 sau 15.000 în anii care vin.

„Situaţia este incertă, există în societate o creştere a anxietăţii, un sentiment de stagnare şi de degradare", este de părere Gudkov. Unii analişti se aşteptau la acest al şaselea val de emigraţie rusă - primul a început în 1917, după revoluţia bolşevică, iar cel mai recent este considerat cel de la începutul anilor 1990, în perioada post-sovietică.

După anii '90, mulţi tineri au sperat că libertatea va veni în cele din urmă şi că Rusia va deveni o ţară normală, dar „deceniul Putin" i-a dezmeticit. După douăzeci de ani de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, mulţi reprezentanţi ai clasei de mijloc, educaţi, au sperat în modernizarea societăţii, dar au constatat că rândurile lor se tot subţiază, că au sărăcit, explică analistul Dmitri Oreşkin.

Răspuns emoţional

Andrei Zolotov, director adjunct al Serviciului Internaţional al agenţiei ruse Ria Novosti, este de părere că mulţi ruşi vor să plece cât mai repede, de teamă să nu se închidă graniţele, cum s-a mai întâmplat de-a lungul istoriei Rusiei, şi acest sentiment conduce la un răspuns emoţional, mai spune Zolotov. Într-o postare intitulată „nu voi pleca", Ilia Klişin, blogger şi jurnalist în vârstă de 24 de ani, condamnă fatalismul dus la absurd şi susţine că mulţi dintre oamenii care spun că pleacă nu înseamnă că fac asta cu adevărat.

Valeria Korciagina, jurnalistă de 40 de ani, a părăsit Rusia nu de mult, alegând Bruxelle-sul, deşi, spune ea, nu a intenţionat să facă acest lucru. Dar, după ce dezamăgirile şi deziluziile s-au înmulţit, în ultimii zece ani, a hotărât să facă acest pas. Evenimentul care a determinat-o să ia această decizie a fost naşterea, în 2009, a fetelor sale gemene. Atunci a realizat că nu doreşte ca şi copiii ei să aibă de-a face cu nedreptăţile din ţară. Se întoarce periodic să-şi viziteze părinţii şi rudele, dar nu crede că se va mai întoarce în ţara natală.

Altfel de emigraţie

De fapt, aşa-numitul al şaselea val de emigraţie este mai greu de cuantificat faţă de cele anterioare, deoarece acum graniţele Rusiei sunt deschise, oamenii pot să plece şi să revină oricând, îşi păstrează şi locuinţele din ţara natală, îşi trimit copiii la studii în străinătate, iar aceştia vor decide singuri dacă se vor întoarce să lucreze acasă sau dacă vor rămâne în afara ţării.

În perioada sovietică, plecările erau traumatizante, de cele mai multe ori ruşii nu-şi mai revedeau niciodată rudele rămase în patria natală. „Dacă situaţia se va schimba în bine, poate mă voi întoarce", spune Cijov, care intenţionează să studieze informatică şi administrarea afacerilor în Canada.

Adevărate enclave ruseşti s-au dezvoltat nu numai în mari oraşe occidentale, precum Londra sau New York, ci şi în alte localtăţi mai mici, din sudul Franţei, Muntenegru, Cipru sau chiar Thailanda. În aceste locuri, unde ruşii sunt numeroşi, au apărut însemne stradale în limba rusă, şi chiar posturi de radio, notează „The New York Times". 

Un rus din 10 vrea să emigreze

Potrivit unui sondaj realizat în luna iunie, de Centrul rus pentru Studierea Opiniei Publice (VTsIOM), şi citat de cotidianul „Moskovskie Novosti", un rus din 10 vrea să emigreze. 22% din ruşi ar dori să plece în străinătate, potrivit sondajului VTsIOM.  Majoritatea respondenţilor care doresc să plece (42%) au spus că vor să se bucure de un standard de viaţă mai ridicat decât în Rusia.

Alte răspunsuri mai frecvente au fost dorinţa de a trăi într-o ţară în care ordinea publică este mai bine respectată (18%) şi unde au perspective mai bune de realizare (15%). 12% din ruşi au răspuns că ar prefera să trăiască în altă ţară, fără a da şi alte explicaţii. Alte motive ar fi nevoia de securitate (5%) şi dorinţa de a trăi aproape de rude (7%).

Potenţialii imigranţi ruşi sunt persoane fizice, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani. Ei sunt cei mai interesaţi de învăţarea limbilor străine şi de căutarea unui loc de muncă în străinătate. În rândul populaţiei tinere, dorinţa de a emigra este de două ori mai mare decât la restul populaţiei ruse. Ruşii de peste 45 de ani se gândesc doar teoretic să plece peste hotare. Valeri Fedorov, directorul general al VTsIOM a remarcat că, mai nou, ruşii nu-şi mai părăsesc ţara din cauza sărăciei şi foamei, ci pentru că îşi doresc mai mult.

VIDEO Tinerele rusoaice îşi sfâşie hainele pentru Putin. Pentru ce politician din România ţi-ai smulge hainele de pe tine?



Putin nu are nevoie de electorat

În timpul unei întâlniri organizate, săptămâna trecută, cu scriitorii, premierul rus, Vladimir Putin, a declarat că „nu are nevoie" de întâlniri electorale pentru a pregăti alegerile prezidenţiale din martie anul viitor la care va candida.

Răspunzându-i scriitorului Roman Zlotnikov care l-a întrebat dacă întâlnirea a fost organizată în scop electoral, Putin a răspuns: „Nu vreau să par dezagreabil, dar nu am nevoie de întâlniri electorale" , a răspuns Putin, citat de agenţia Ria Novosti.

Fostul lider de la Kremlin a adăugat că organizează acest tip de întâlniri pentru a asculta „problemele momentului, pe teme concrete". Întrebat despre posibilitatea de a critica puterea, Putin s-a declarat dispus să asculte „criticile constructive". „Să critici puterea nu este un scop în sine. Toată lumea ştie cum să joace fotbal, hochei, toată lumea ştie cum se conduc ţara, economia, problemele sociale şi toată lumea vrea să dea sfaturi. Este bine, acest lucru înseamnă că oamenii nu sunt indiferenţi", a subliniat Putin.

Cauze

Aleksei Makarkin, directorul adjunct al Centrului pentru Tehnologii Politice, susţine că ceea ce îi alungă pe tineri este corupţia, absenţa unor reguli universale şi lipsa perspectivelor. Potrivit lui Makardin, în ciuda discursurilor politicienilor despre stabilitate, riscul unor tulburări socio-economice este ridicat în Rusia.

"Vreau să trăiesc într-o ţară în care să nu fiu nevoit să încalc regulile pentru a trăi confortabil."
Stepan Cijov
comerciant

50.000 de ruşi îşi părăsesc ţara în fiecare an.

Rusia, un sfert de secol sub Putin ?

2000: Putin a fost ales preşedinte din primul tur de scrutin al alegerilor.

2003: Aliaţii lui Putin preiau controlul în Parlament, în urma alegerilor legislative.

2004: Putin obţine o victorie zdrobitoare în alegeri şi un nou mandat la preşedinţie.

2006: Rusia întrerupe pentru scurt timp livrările de gaze către Ucraina.

2007: Putin compară politică externă a SUA cu cea a Germaniei naziste şi ameninţă să orienteze rachete spre statele membre UE, în replică la scutul antirachetă.

2008: Putin preia postul de premier, după victoria lui Dmitri Medvedev în alegerile prezidenţiale din martie.

2011: Medvedev anunţă că Putin va candida la preşedinţie în 2012 pentru un nou mandat de patru ani. Dmitri Medvedev ar putea primi, anul viitor, fucţia de premier.

2024: Potrivit schimbărilor constituţionale promovate de Medvedev, noul preşedinte va avea un mandat de şase ani, şi nu de patru ani, ca până acum. Aceasta înseamnă că, dacă Putin va ajunge din nou preşedinte pentru două mandate consecutive, ar putea rămâne la putere până în 2024, când va împlini 72 de ani.

Top şase cei mai longevivi conducători ruşi

1. Ivan cel Groaznic 44 de ani (1547-1584)
2. Petru cel Mare 43 de ani (1682-1725)
3. Ecaterina cea Mare 38 de ani ( 1762-1796)
4. Iosif Stalin  31 de ani (1922-1953)
5. Aleksandru al II-lea 26 de ani (1855-1881)
6. Aleksandru I 24 de ani (1801-1825)

Spune si tu
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite