Pulsul digital

Cât de adaptabili sunt oamenii? Aceasta e întrebarea care stă la baza îngrijorărilor privind impactul tehnologiei moderne şi mai ales a creşterii spectaculoase a utilizatorilor de laptopuri şi de gadgeturi mai mici, precum iPaduri sau telefoane inteligente. Ne specializăm în mai multe domenii?

Sau ne sacrificăm atenţia faţă de ţelurile pe termen lung în favoarea unor plăceri mai primitive de a citi „ciripeli" şi e-mailuri? Statisticile arată o creştere de trei ori a consumului de „media" între 1996 şi 2008. E greu să te bucure acest lucru, dacă el înseamnă, în principal, a privi „Lost" pe un ecran în miniatură.

Dar „media" înseamnă tot ce îţi apare pe desktop, laptop sau telefon. Îţi poate da dependenţă, parţial pentru că accentuează trăsături profund umane - mai presus de toate dorinţa de relaţionare socială şi de stimulare mentală. Mediul informaţional electronic în care trăim nu e deloc pasiv. E cordial, nebunatic şi - da - uneori stupid şi nefolositor, nu mult diferit de discursul nostru social din lumea obişnuită.

Şi totuşi, când au avut oamenii acces mai rapid la informaţii consistente? Web-ul e un amalgam de idei false şi de informaţii greşite, dar a devenit, în acelaşi timp, o bibliotecă globală de fapte şi date. Cum îl folosim pentru a ne îmbogăţi viaţa - inclusiv pe cea socială - este un experiment în continuă adaptare.E extraordinar, de asemenea, cât de adesea viaţa noastră electronică ne îmbogăţeşte viaţa pe care ne e teamă că o vom pierde.

Da, există excursionişti ţinuţi în casă de gadgeturi. Dar sunt şi ornitologi, vechi şi noi, care sunt atraşi afară de aplicaţii pentru smartphone, precum BirdsEye, care reprezintă o enciclopedie de buzunar a păsărilor, care include cântecul acestora şi date privind aria de răspândire. Ca multe alte tehnologii, sfera noastră digitală e compusă din bune şi din rele. Depinde de noi cum o folosim.