Prooccidentalii i-au luat faţa lui Voronin

Premierul Vlad Filat este pe primul loc în topul încrederii în personalităţile politice din Republica Moldova. De când au preluat frâiele Republicii Moldova, cei patru lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) l-au întrecut în popularitate pe comunistul Voronin.

Premierul Vlad Filat este pe primul loc în topul încrederii în personalităţile politice din Republica Moldova şi ar porni cu prima şansă la alegerile prezidenţiale, în cazul în care şeful statului ar fi ales de popor.

Acestea sunt rezultatele unui sondaj de opinie, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, în perioada 30 aprilie - 9 mai 2010, scrie publicaţia „Jurnal.md". 56 la sută din cele 1.500 persoane chestionate au răspuns că au încredere în premierul Vlad Filat.

Chirtoacă, locul trei

Pe locul doi s-a clasat liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, cu 51% din opţiuni, iar pe locul trei, primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, cu 43%. Şeful Parlamentului şi totodată preşedinte interimar al ţării, Mihai Ghimpu, a acumulat 30% din opţiuni, iar liderul PCRM, Vladimir Voronin, 26%, clasându-se pe locurile patru şi respectiv cinci. La eventuale alegeri prezidenţiale, Vlad Filat ar acumula 20,9% din voturile moldovenilor, Marian Lupu 16,3 la sută, iar liderul comunist, Vladimir Voronin, 14,9%.

În ceea ce priveşte formaţiunile politice, comuniştii ar acumula 26,4% din voturi, Partidul Liberal Democrat din Moldova, 22,4%, Partidul Democrat, 7,3%, iar Partidul Liberal, 5,8%. Restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Un calcul sumar arată că formaţiunile ce alcătuiesc acum AIE - PLDM, PDM, PL - ar aduna 58 de mandate de deputat, cu trei mai puţin decât le-ar fi necesar pentru a-şi impune candidatul pentru funcţia de şef al statului.

Analistul Petre Bogatu remarcă faptul că Vlad Filat este singurul lider care are capacitatea să tragă formaţiunea sa politică (PLDM) după sine. Bogatu pune ascensiunea premierului pe seama faptului că acesta reuşeşte să-şi convertească prestaţiile politice şi apariţiile publice în capital electoral şi că atrage şi democraţi moderaţi, şi dezamăgiţi de toate guvernările de până acum, şi eurofili pragmatici, dar şi unionişti radicali.

În schimb, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, nu poate să-şi înscrie partidul pe un trend pozitiv, deoarece „nu are un mesaj inovator original", crede Bogatu. Cât despre comunişti, aceştia pierd pentru că nu propun electoratului pe altcineva decât pe Voronin.

Comentariu: Alianţa poate evita anticipatele

Dan Dungaciu, Analist politic

Este de notat că ambele sondaje au cules datele de pe teren până pe 9 mai, deci nu au sesizat cel mai important eveniment de politică internă, dezbaterea privind participarea trupelor moldoveneşti la parada de la 9 mai, din Rusia şi atitudinile pe care le-au avut politicienii atunci. A fost momentul în care liberalii, prin vocea lui Ghimpu, au iniţiat un discurs bazat pe valori proromâneşti şi anticomuniste, iar Filat a mers pe un discurs pragmatic.

La Chişinău este încă o situaţie de blocaj. Există două proiecte aprobate de Curtea Constituţională - cel al comuniştilor şi cel al Alianţei - de modificare a art. 78. Unul se referă la alegerea de către popor a preşedintelui, altul la alegerea sa de Parlament, doar că se schimbă cuantumul. Comisia de la Veneţia a recomandat ca partidele să negocieze şi doar dacă nu se ajunge la consens, să fie organizat referendumul.

Comuniştii vor alegeri anticipate, pentru că le e teamă că dacă blocajul se prelungeşte, ei o să piardă şi mai mult. Nu doresc însă alegerea preşedintelui în mod direct, pentru că nu au un om cu care să iasă în faţă. Şi mai e ceva. Constituţia spune că preşedintele trebuie să organizeze alegerile într-un timp „rezonabil".

Dar care e timpul rezonabil? Or, dacă Alianţa face un referendum pe art. 78 şi întreabă poporul dacă doreşte ca actuala legislatură să rămână în funcţie şi oamanii răspund „da", Ghimpu poate spune că timpul rezonabil este chiar actuala legislatură. În acest caz, nu mai este nevoie de alegeri anticipate.