Problema ţiganilor răstoarnă summitul UE

Expulzarea în masă a ţiganilor români şi bulgari de pe teritoriul Franţei a împărţit în două tabere liderii UE, la summitul de la Bruxelles. Agenda summitului care era dedicată guvernanţei economice a UE a fost deturnată de războiul declaraţiilor dintre Comisia Europeană şi oficialii francezi din ajun.

Părerile despre chestiunea ţiganilor au fost spuse pe şleau în seara dinaintea summitului, la reuniunea Partidului Popular European. Jurnaliştii au surprins imagini cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi omologul român Traian Băsescu, în care primul părea distant, iar liderul de la Cotroceni, cu capul plecat şi abătut.

Comunicatul remis presei după reuniune de preşedintele PPE, Joseph Daul, a încercat să împace şi capra, şi varza. „Grupul popularilor europeni regretă excesele din declaraţiile anumitor miniştri francezi şi ale anumitor comisari europeni care au comparat situaţia din Franţa cu regimul nazist", a declarat şeful PPE. Daul a atras atenţia că problema integrării rromilor români şi bulgari a fost speculată de mai multe grupuri politice („un lucru regretabil"), uitând esenţa problemei: integrarea etnicilor.

Reding, susţinută de Austria

Problema desfiinţării taberelor de ţigani şi a expulzării acestora a fost impusă la summitul de la Bruxelles de liderul francez, Nicolas Sarkozy, vizibil iritat de ameninţările la adresa Franţei lansate de comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding. Oficialul european a comparat politica franceză faţă de rromi cu deportarea rromilor în Al Doilea Război Mondial şi a ameninţat Guvernul de la Paris cu sancţiuni pentru încălcarea dreptului la liberă circulaţie a rromilor.

Deşi Reding a spus ulterior că regretă interpretarea greşită a cuvintelor ei, iar guvernul de la Paris a părut că acceptă scuzele ei, Sarkozy a dat o replică agresivă oficialului. El a sugerat Luxemburgului, ţara de origine a lui Reding, să preia toţi ţiganii români şi bulgari aciuaţi în Hexagon. A reacţionat vehement ministrul de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, care l-a acuzat pe preşedintele Sarkozy că face comentarii vădit „răuvoitoare". Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, care a apreciat că repatrierea în masă a rrromilor este „o ruşine", a primit susţinerea şefului Executivului European, José Manuel Barroso, a preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, şi a cancelarului austriac,Werner Faymann.

Angela, aliata lui Sarko

Problema rrromilor întăreşte însă tandemul Paris-Berlin. Cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că declaraţiile comisarului Reding la adresa Franţei sunt exagerate. „Comisarul are, desigur, dreptul de a evalua dacă un stat membru se comportă respectând tratatele europene. Dar cred că tonul pe care doamna Reding l-a folosit pentru a aduce în atenţie această problemă şi în special comparaţiile cu fapte din istorie nu sunt pe deplin potrivite", a susţinut Merkel.

Chiar şi Bulgaria, ai cărei cetăţeni de etnie rromă au primit acelaşi tratament din partea autorităţilor franceze ca ţiganii români, s-a alăturat taberei franco-germane şi s-a detaşat public de ţara noastră.

Bulgaria întoarce spatele României

Premierul de la Sofia, Boiko Borisov, a sugerat că Bulgaria ar trebui disociată de România în privinţa aderării la Schengen. „Multe ţări au interesul ca noi să fim în tandem cu România, dar, în acest caz, nu suntem. Bulgaria are calea sa, respectă strict angajamentele şi sperăm să intrăm în Schengen spre mijlocul anului viitor", a spus Borisov, adăugând că Executivul pe care-l conduce nu are„nicio problemă cu Franţa" pe tema repatrierii rrromilor.

Declaraţiile surprind în condiţiile în care Bulgaria şi România au o serie de acorduri prin care îşi propun să adere împreună la Schengen, în martie 2011. Aliatul de bază al Franţei în politica anti-rrromi rămâne însă Italia, care are antecedente în acest sens.

Reacţia americanilor

Ecourile zâzaniei europene au ajuns şi peste Ocean, unde pentru prima oară un oficial al administraţiei americane face declaraţii pe tema rromilor expulzaţi din Franţa. „Drepturile rromilor sunt importante pentru noi şi invităm Franţa şi alte ţări să le respecte", a declarat presei un responsabil al Departamentului de Stat, sub protecţia anonimatului. ;

Axa expulzărilor Paris-Roma

„La Repubblica" relatează că Executivul european se teme că atitudinea Franţei faţă de rrromi riscă să fie preluată de Italia, existând speculaţii că Parisul şi Roma au un plan comun de expulzare a ţiganilor. „CE ştie că o acceptare a expulzărilor colective decise de Franţa ar conduce la măsuri chiar mai drastice ale Guvernului format de Silvio Berlusconi şi Umberto Bossi ", subliniază ziarul. Propunerea unui lider local din nord-estul Italiei confirmă teoria jurnaliştilor.

Preşedintele regiunii Veneto, Luca Zaia, susţine acordarea de bani ţiganilor ca să revină în ţările lor de origine. „Rrromilor trebuie să le acordăm stimulente pentru a reveni rapid în ţările de origine, evident în mod paşnic şi respectându-se demnitatea umană", a explicat acesta. O subliniază şi declaraţia ministrului italian al Apărării, Ignazio La Russa, potrivit căruia „ rrromii, în marea lor majoritate, fură. Singurii oneşti din taberele de nomazi sunt copiii sub 4 ani".

„Comisarul UE pentru Justiţie, Viviane Reding, a folosit un ton inacceptabil faţă de Guvernul francez în problema rromilor, problemă care ţine în principal de România", afirmă şi Carlo Giovanardi, consilier al premierului Berlusconi, precizând că mai bine s-ar preocupa de copiii abandonaţi din România.

Băsescu: „Problema trebuie rezolvată cu Franţa"

Acţiunile de expulzare a rromilor reprezintă o problemă franco-română ce trebuie rezolvată de România şi Franţa, fără intervenţia unei a treia părţi, dar cu respectarea legislaţiei UE, a declarat preşedintele Traian Băsescu.El a subliniat că rromii sunt cetăţeni europeni cu aceleaşi drepturi ca ceilalţi europeni, inclusiv cel la liberă circulaţie, dar a atras atenţia că rromii, la rândul lor, trebuie să respecte legile statelor pe teritoriul cărora se află.
 
Băsescu a spus că Executivul european trebuie să verifice dacă expulzările sunt în conformitate cu tratatele şi celelalte documente comunitare. „Soluţiile standard nu au dat rezultate", susţine Băsescu, adăugând că
ONG-urile care au realizat proiecte de integrare a rromilor nu au obţinut rezultatele scontate, iar acum statul şi autorităţile naţionale sunt nevoite să intervină. Propunerea ar trebui să fie însoţită şi de sprijin financiar adecvat.

Potrivit lui Băsescu, un prim pas ar fi elaborarea unei strategii de integrare la nivel european a rromilor nomazi. Băsescu a evitat să răspundă dacă liderii UE au acordat Comisiei un termen până la care să prezinte strategia. Surse europene au declarat însă pentru „Adevarul" că CE ar trebui să propună un prim draft al acestei stategii în circa două-trei săptămâni.

Comentariu: Cui îi aparţine ipocrizia (Eliza Frâncu)

Până să apară dovada scrisă - celebra circulară adresată prefecţilor, de a evacua cu prioritate ţiganii -, Comisia Europeană nu a avut nicio problemă cu politica Franţei. Chiar dacă era demult evident ce încearcă să obţină Sarkozy şi prin ce mijloace. Presa franceză, ca şi restul presei europene erau pline de informaţii despre cum vrea să-şi depăşească Élysée-ul planul la expulzări de dragul unui nou mandat. Şi totuşi, deşi presiunile curgeau din toate părţile, reacţiile Executivului european au fost palide. Parlamentul European a dat o rezoluţie de condamnare, dar cu o valoare pur simbolică.

Or, libertatea circulaţiei cetăţenilor UE (unul dintre pilonii construcţiei europene), cât de ţigani ar fi fost ei, a fost încălcată încă de la demararea proiectului lui Sarkozy. Franţa a explicat de fiecare dată că e vorba de expulzări de la caz la caz şi doar pentru cei care au comis infracţiuni. În felul acesta, expulzările s-ar fi încadrat în „litera" legii europene. În spate a venit însă Ministerul român de Interne, care şi-a „permis" să-şi corecteze sora mai mare: „niciunul dintre cei expulzaţi nu este infractor". Comisia Europeană a tăcut mâlc.

Misterul pare a se fi lămurit abia recent, când surse europene au explicat că Executivul de la Bruxelles ştia de mai bine de un an de intenţiile Franţei. Alte voci au spus că preşedintele Sarkozy ar fi avut inclusiv acordul preşedintelui Băsescu pentru aceste expulzări. Cu alte cuvinte, că s-a descotorosit de ţigani având permisiunea tacită a UE şi a României. Mai mult, autorităţile române au declarat public că vor ajuta Franţa să pună pe picioare baza de amprente ţigăneşti, completând-o cu cele pe care le deţine deja.

Strategia „voi vă faceţi că nu vedeţi şi toată lumea are de câştigat politic" a luat însă sfârşit odată cu publicarea circularei de „Le Monde". Abia din acel moment, reacţia Comisiei Europene a devenit obligatorie. Măcar pentru a păstra o aparenţă de apărătoare a drepturilor propriilor cetăţeni. Francezii au dreptate să fie indignaţi - cel puţin pe acest palier: a fost o ipocrizie a Uniunii Europene. Însă reacţia vehementă a comisarului pentru Justiţiei Viviane Reding şi, ulterior, replica la fel de dură a preşedinţiei franceze a adus UE într-o criză instituţională fără precedent. Unul dintre membrii fondatori sfidează pe faţă - la nivel declarativ şi decizional -instituţiile europene.