Prietenii Rusiei câştigă teren în Europa de Est

Viktor Orban, liderul opoziţiei ungare, favorit care ar învinge în alegeri cu aproape 40% din opţiuni, îşi reconsideră poziţia faţă de Rusia după o întâlnire cu premierul rus, Vladimir Putin. Politicianul văzut ca viitor premier în Ungaria declară că „se pregăteşte de guvernare“ şi oferă ruşilor contracte energetice importante.

Rusia recâştigă o parte din bătăliile politice pierdute în Europa de Est. O ştire recentă apărută în presa ungară a uluit de-a dreptul opinia publică din ţara vecină. Viktor Orban, preşedintele partidului de opoziţie de centru-dreapta Fidesz, a abordat cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg problema reluării relaţiilor ruso-ungare pe „baze noi". (Observatorii susţin că desfăşurarea acestei întâlniri nu a fost consemnată pe agenda premierului rus).

Mai mult decât atât, într-o declaraţie la Televiziunea publică ungară, Orban a vorbit despre intensificarea colaborării cu Moscova în domeniul energetic, inclusiv în privinţa gazoductului South Stream, ceea ce „ar ajuta chiar Ungaria să îşi reducă dependenţa energetică". Pentru atingerea acestui scop, le-a oferit ruşilor o afacere foarte profitabilă: modernizarea centralei atomice de la Paks şi construirea celei de a doua unităţi, proiect aprobat de parlamentul ungar.

Schimbare la 180 de grade

Analiştii vorbesc de o adevărată „schimbare la faţă" a lui Orban. Ani la rând, Orban a criticat vehement guvernele socialiste maghiare pentru „apropierea excesivă faţă de Rusia", iar pe fostul premier Ferenc Gyurcsany - pentru participarea Ungariei la realizarea conductei South Stream. El a considerat acordurile semnate cu Rusia ca o trădare a intereselor naţionale şi europene şi a cerut denunţarea lor.

Orban a încercat să-şi explice demersul în faţa parlamentului. El a arătat că Fidesz se pregăteşte de guvernare şi, ca atare, încearcă să-şi reglementeze relaţiile cu toţi factorii importanţi de politică externă.

Comentatorii au numit însă demersul lui Orban „drumul la Canossa" (aluzie la Henric al IV-lea, suveranul Sfântului Imperiu romano-german care a trebuit să se ducă la Canossa să-i ceară iertare papei Grigore al VII-lea şi a fost ţinut trei zile la uşa palatului papal). Într-adevăr, Putin nu îl va ierta uşor pe Orban şi vechile jigniri.

Reacţia lui imediată a fost o cină în public cu fostul premier Gyurcsány şi soţia lui, aflaţi într-o vizită particulară la Moscova. Pe de-altă parte, analiştii se întreabă cum va reuşi Orban să "vândă" susţinătorilor lui această „schimbare la faţă". Mai ales dacă, scrie „Nepszabadság", „cu un zâmbet îngheţat pe buze, Putin îi va cere lui Orban ca preşedintele noii societăţi ruso-ungare (n.r. de construcţie a South Stream) să fie Gyurcsány".

Orban conduce detaşat în sondaje

Sondajele realizate în noiembrie arată că Viktor Orban este preferat de 38% dintre unguri ca viitor premier, în timp ce candidatul socialiştilor, aflaţi la guvernare, Attila Mesterhazy ar întruni doar 5% dintre voturi.

Ca partid, formaţiunea lui Orban (Fidesz, de dreapta) ar obţine 39%. Aproximativ 16% l-ar sprijini pe Lajos Bokros (Forumul Democratic, opoziţia conservatoare), iar alţi 6% pe Krisztina Morvai, candidatul partidului extremist Jobbik, potrivit sondajului realizat de Institutul Nezopont.

Chinezii, „popor prieten"

În numele pregătirii pentru guvernare, Orban a luat oficial legătura şi cu Partidul Comunist Chinez. Aflat la Beijing, el a apreciat acest demers drept cel mai important rezultat al vizitei sale în China.

Serbia rămâne protejata Rusiei

Vecina de la sud-vest a României rămâne încă protejata Rusiei, chiar dacă preşedintele Boris Tadici este văzut ca „proeuropean". Moscova a luat poziţie în favoarea Serbiei la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, insistând că independenţa Kosovo contravine legilor internaţionale şi că ar putea încuraja separatiştii din toată lumea.

În noiembrie, cele două ţări au semnat documentul ce parafează participarea Serbiei la proiectul rusesc South Stream (din care va câştiga 500 de milioane de dolari anual doar din taxele de tranzit), dar şi un acord pentru crearea unei zone de "liber schimb economic". În plus, Serbia a fost de acord ca Rusia să construiască pe teritoriul său un "centru pentru intervenţii de urgenţă", ce ar putea funcţiona ca un "cartier general al Rusiei în regiune", aprecia Stratfor.

Cu ochii pe situaţia din România

Incertitudinea politică postelectorală din România, instalată pe fondul crizei economice, ar putea duce la proteste antiprezidenţiale, consideră experţii centrului american de analiză Stratfor. Acestea vor fi salutate de o Moscovă „interesată", se arată în articolul intitulat „România: alegeri controversate şi tulburările din decembrie".

„Un politician incomod" pentru Kremlin

Nesiguranţa în plan economic ar oferi motive pentru ieşirea românilor în stradă, scrie Stratfor. În plus, apropiata aniversare, la 16 decembrie, a 20 de ani de la revoluţia anticomunistă oferă forţelor anti-Băsescu un motiv pentru a-şi strânge rândurile, aşa cum s-a întâmplat în octombrie 2006 în Ungaria, când aniversarea a 50 de ani de la revoluţia antisovietică s-a transformat în manifestaţii antiguvernamentale.

Potrivit Stratfor, o astfel de evoluţie ar fi salutată de Moscova, pentru care Traian Băsescu este „un politician incomod". Susţinerea de către Traian Băsescu a revoluţiei anticomuniste din Republica Moldova, precum şi sprijinirea puternică a acţiunilor SUA au făcut din preşedintele român „principalul duşman al Kremlinului în regiune", susţin analiştii Stratfor. Ei spun că Băsescu va încerca să profite de acest fapt, erijându-se în „singurul luptător legitim împotriva comunismului în România".

În contextul apropiatei aniversări a revoluţiei anticomuniste, conflictul dintre Băsescu şi Geoană ar putea genera un decembrie incendiar pentru România, concluzionează analiza Stratfor.

Joc dublu în Ucraina

Moscova şi-a învăţat lecţia după alegerile din Ucraina din 2004 şi cele din Republica Moldova de anul acesta, când a susţinut pe faţă un candidat, şi mai mult l-a dezavantajat. Pentru scrutinul prezidenţial ucrainean, de la începutul anului viitor, Rusia a ales tactica „mergem cu cine bate".

Politologul rus, Stanislav Belkovski, preşedintele Institutului moscovit pentru Strategie Naţională, declara săptămânalului ucrainean „Fokus" că Moscova nu îl mai percepe drept partener pe Ianukovici din 2004, iar dezamăgirea finală s-a produs în 2007. Între şefa executivului ucrainean Iulia Timoşenko şi premierul rus Vladimir Putin, analistul susţine că a fost „o poveste de dragoste politică între 2008 şi 2009, dar aceasta s-a răcit după ce Timoşenko a semnat Declaraţia cu privire la modernizarea infrastructurii de gazoducte ucrainene fără participarea Gazprom. Moscova s-ar putea să parieze tactic în continuare pe ea, spune Belkovski. Actuala conducere a Rusiei este interesată numai de un câştig economic în Ucraina şi nu de ideologie.

„Dacă, unul din candidaţii la prezidenţialele din 17 ianuarie 2010 ar promite Moscovei să rezolve problemele de care este interesat guvernul rus, începând cu privatizarea portului Odessa până la participarea Gazprom în procesul de modernizare a sistemului de gazoducte ucrainean, Rusia l-ar susţine, cred, în secret", a apreciat Belkovski.

Ultimele sondaje îl plasează în frunte în cursa prezidenţială pe Ianukovici, cu cir ca 30 % din intenţiile de vot ale alegătorilor, urmat de Timoşenko, cu 14,8% din opţiuni.