Preşedinţie cu probleme la UE

Franţa preia azi preşedinţia semestrială a UE pe fond de criză instituţională provocată de respingerea Tratatului de la Lisabona de către electoratul din Irlanda. Majoritatea analiştilor

Franţa preia azi preşedinţia semestrială a UE pe fond de criză instituţională provocată de respingerea Tratatului de la Lisabona de către electoratul din Irlanda. Majoritatea analiştilor sunt de acord că acest refuz compromite dorinţa preşedintelui Nicolas Sarkozy de a aborda de urgenţă subiecte concrete menite să apropie blocul comunitar de cetăţenii săi.

Pentru a ieşi din criză, liderul de la Paris a fixat deja o linie directoare: continuarea cu orice preţ a ratificării Tratatului de la Lisabona, făcând presiuni asupra cehilor, foarte ezitanţi, şi evitând să dea impresia că izolează sau constrânge Dublinul.

Pe de altă parte, preşedinţia UE va fi pentru Sarkozy un test politic decisiv, într-un moment în care popularitatea sa se află la cel mai scăzut nivel în Franţa.

El ştie că următoarele şase luni vor fi cele mai importante din mandatul său şi o ocazie unică de a-şi reface blazonul.

După ce a fost criticat pentru stilul său "bling-bling" şi "hiperactiv", el va avea ocazia să îşi rafineze statura de om de stat.

Votul negativ din Irlanda eclipsează priorităţile agendei stabilite la Paris

Planurile preşedintelui Nicolas Sarkozy pentru Europa sunt compromise de eşecul Tratatului de la Lisabona şi de nemulţumirea europenilor pe fondul creşterii preţurilor.

Tonul pesimismului a fost dat chiar de Bernard Kouchner, ministrul de externe, care şi-a exprimat dorinţa ca preşedinţia franceză a Uniunii Europene, care începe azi, să fie "modestă şi hotărâtă" şi să reuşească să relanseze o Europă lipsită de speranţă.

Declaraţiile ministrului Kouchner vin pe fondul crizei instituţionale generate de respingerea Tratatului de la Lisabona de către electoratul irlandez.

Analiştii susţin că impasul irlandez se va simţi pe parcursul celor şase luni de mandat asigurat de Paris, pe măsură ce statele membre vor încerca să exercite presiune asupra guvernului de la Dublin pentru organizarea unui al doilea referendum.

Sarkozy merge pe teren

Dacă aceste eforturi vor da rezultate sau nu depinde şi de modul în care Parisul coordonează discuţiile şi de acţiunile adoptate de premierul irlandez Brian Cowen.

Oricum, problema irlandeză va fi dezbătută în octombrie cu ocazia unei reuniuni a liderilor europeni şi din nou în decembrie când statele membre speră ca Dublinul să prezinte un plan concret de acţiuni. Până atunci, Franţa vizează obţinerea unor rezultate concrete. Astfel, preşedintele Nicolas Sarkozy are programată o vizită în Irlanda la 11 iulie pentru "a-şi face o idee despre dificultăţile şi semnele de întrebare ale
irlandezilor".

Liderul de la Paris va încerca totodată să asigure continuitatea procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona, exercitând presiuni asupra cehilor ezitanţi fără a lăsa impresia că-i izolează sau constrânge pe
irlandezi.

Europa apărării, un proiect incert

Pe de altă parte, Franţa, care se întoarce în structura militară a NATO, speră să relanseze o Europă a apărării, în pofida a trei "piedici" - respingerea Tratatului în Irlanda, reticenţele britanice şi limitele bugetare.

Preşedintele Sarkozy a dat asigurări luna trecută că preşedinţia franceză a UE va fi "prima etapă a relansării apărării europene pentru următorii ani". Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Jean-Pierre Jouyet, a recunoscut însă că acest obiectiv este cel mai afectat de votul negativ al irlandezilor.

Astfel, Parisul va fi nevoit să-şi modereze tonul, mai ales dacă Irlanda, neutră militar, va organiza un nou
referendum.

În acest context, este în continuare destul de neclar cum va acţiona Franţa fără cooperarea Marii Britanii care se opune, de exemplu, înfiinţării unui cartier general european.

Multe ţinte, o singură reuşită

În pofida limitelor impuse ambiţiilor sale de votul defavorabil din Irlanda, Parisul mizează pe dosarele sale prioritare, energia şi clima, pactul pentru imigraţie, relansarea apărării europene şi agricultura, pentru a-şi lăsa amprenta în cursul mandatului la UE. Singurul sector unde pot fi înregistrate progrese vizibile este cel al mediului, prin încheierea unui acord privind combaterea încălzirii globale care conferă UE o autoritate morală în domeniu la nivel mondial.