Presa, o „vulnerabilitate“ şi pentru britanici

Ministerul britanic al Apărării vrea să contracareze fenomenele „nocive“ din mass-media. Guvernul britanic se teme că presa poate fi influenţată, în vremuri de conflict şi de criză, de tot felul de „oportunişti“.

În „Programul de Strategii 2007-2036", elaborat de Ministerul britanic al Apărării, un capitol întreg este rezervat presei. Soluţia propusă pentru a contracara „fenomenelor nocive" din mass-media este une de tip „soft power". Redăm integral extrasul referitor la mass-media:  „Expansiunea media în toate formele sale va avea un impact major asupra vieţii cotidiene. «Actori» reprezentanţi ai statului şi ai organizaţiilor neguvernamentale, cât şi oportunişti de tot felul vor încerca să domine agenda mass-media din motive comerciale, politice şi interese personale.

În derularea conflictelor şi a crizelor, structurile puterii, ale regimului aflat la guvernare, vor încerca să influenţeze percepţia asupra acţiunilor sale şi să limiteze libertatea de acţiune a altor lideri politici şi militari, în special care provin din opoziţie. Se vor înmulţi şi diversifica mijloacele de informare personalizate, mecanismele de presă individuale şi sursele de pe internet. Mass-media vor deveni vulnerabile în faţa unor grupuri de presiune care vor dori să le deturneze pentru a servi propriilor interese.

Jurnaliştii-formatori de opinie vor fi ţinta grupurilor de presiune pentru a-i pune în slujba lor. Aceleaşi grupuri de presiune şi de interese politice şi comerciale vor căuta să elimine editorialele şi orice formă de jurnalism care implică responsabilitate şi control calitativ, pentru a le înlocui cu ştiri-bombă populiste, menite să abată opinia publică de la acţiunile lor.

Jurnalismul agresiv, de intruziune, industrializarea bârfei şi jurnalismul pentru distracţia populistă vor domina mass-media. Va creşte tendinţa electoratului democratic spre politică şi politicieni de tip populist. Guvernele, partidele politice şi organele administrative vor deveni ţinta unor investigaţii permanente din partea unor grupuri sau individuali, care se vor constitui în grupuri de presiune şi de lobby".

Din acest motiv, se mai arată în raport, „televiziunile şi presa scrisă vor fi aprig concurate de presa de internet, mai liberă şi mult mai credibilă. Presa personalizată, de pe net, va fi din ce în ce mai dificil de controlat. Anumite regimuri vor încerca să limiteze acoperirea mass-media, fie prin mijloace tehnice, fie prin metode coercitive. Succes în acest demers vor avea regimurile autocrate şi cele totalitariste."

Soluţia - atragerea către valoare

Pentru ţările civilizate, strategii britanici recomandă combaterea „soft power", care se defineşte prin „abilitatea de a atrage preferinţele maselor către surse de cultură, către politici şi instituţii de valoare, prin cooptare, ci nu prin vreun mijloc coercitiv, în spirit competitiv".

AP: Presa, pe aceeaşi listă ca şi terorismul

Agenţia americană Associated Press titrează ­într-un articol preluat integral de „The Washington Post" şi CBS că raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din România adaugă presa pe aceeaşi listă de ameninţări la adresa securităţii naţionale cu actele de terorism, corupţie, şi crima organizată. Raportul, „unul cu greutate", a fost prezentat miercuri Parlamentului de la Bucureşti, aminteşte AP.

Pentru jurnaliştii români, documentul CSAT în care sunt acuzate „campaniile media orchestrate, ce denigrează instituţiile statului" este „o lovitură la adresa libertăţii presei. Relaţiile dintre guvern şi media au devenit din ce în ce mai tensionate în ultimii doi ani, de când România a intrat în recesiune scrie AP.

„Băsescu, pe urmele lui Putin"

Agenţia mai aminteşte că „România a scăpat de regimul comunist, sub care presa a fost foarte dur controlată, de mai bine de două decenii".

Regulile politice nu-l interesează pe preşedintele român Traian Băsescu, care deţine practic întreaga putere, fiind comparat de unii observatori cu Vladimir Putin, comentează şi cotidianul german „Suedwest Presse". „Situaţia este asemănătoare celei din Germania lui 1933, cu menţiunea că autoritatea nu e propulsată agresiv, ci insinuant", scrie ziarul, citându-l pe politologul Cristian Pârvulescu. Puţinii activişti civici şi politologi „nealiniaţi" sunt de acord că se configurează tendinţa către un regim prezidenţial, afirmă şi publicistul Stelian Tănase.

„Lupta pentru putere a lui Băsescu nu s-a încheiat", mai scrie ziarul german. Criticii săi se aşteaptă ca el să elimine prin referendum Senatul şi să reducă numărul de deputaţi din Camera inferioară a Parlamentului. Mesajul ar fi, potrivit Renatei Weber: „Ce nevoie mai aveţi de partide şi de Parlament dacă mă aveţi pe mine?, conchide „Suedwest Presse".