Premierul ungar acuză stânga internaţională

Viktor Orban avertizează că stânga din Europa şi cea din Statele Unite ale Americii vor să refacă Partidul Socialist, în cădere liberă în Ungaria, prin intermediul protestelor de stradă.

Premierul ungar, Viktor Orban, susţine, într-un interviu acordat ediţiei de duminică a cotidianului german „Frankfurter Allgemeine Zeitung", că protestele antiguvernamentale din Ungaria se datorează stângii internaţionale. „În 2010, în Ungaria, stânga s-a prăbuşit şi liberalii au fost eliminaţi din Parlament. Acum, stânga internaţională vrea să reclădească stânga din Ungaria...

Din interior nu se poate, deoarece există doar ruine, de aceea se încearcă din afară, şi nu numai din Europa, ci şi din America. Sunt sprijinite fundaţii şi persoane cu orientare de stânga care încearcă să formeze o alternativă de stânga în Ungaria. De aceea ne atacă radical stânga internaţională. Dar dreapta internaţională, care uneori se simte prost, ne apără", a afirmat premierul.

 În ceea ce priveşte dimensiunea protestelor din ţară, el a susţinut că, deşi se adună câteva zeci de mii de persoane, „ele sunt un fel de programe de club, comparativ cu demonstraţiile dreptei".  „Cauzele sociale ale conflictului dreapta-stânga, a afirmat în continuare Orban, se explică prin faptul că partea cea mai nemiloasă a marelui capital a ocupat partidele, în primul rând pe cel socialist. Astfel, s-a format o asociere între marele capital şi păturile cele mai sărace şi s-a născut o masă imensă, întreţinută de stat.

Acest proces a lipsit clasa de mijloc de putere şi de spaţiu şi ţara s-a îndatorat, şi cine are datorii nu este liber. În acest sens, nici ungurii, nici Ungaria nu sunt liberi. Ungurii, fiind un popor pasional şi cu demnitate, nu sunt de acord să se vorbească despre ei şi cu ei aşa cum s-a întâmplat în Parlamentul European sau cum fac stânga şi liberalii", mai afirmă şeful guvernului de la Budapesta.

Liderii UE şi-au pierdut valorile europene

Potrivit opiniei premierului ungar, tot mai mulţi lideri europeni şi-au pierdut încrederea în idealurile Uniunii Europene. „Popoarele emergente îşi asumă cu curaj identitatea lor spirituală, religia şi cultura lor, dar noi renunţăm la forţa care izvorăşte din lumea culturii creştine care ne aparţine". La întrebarea de ce spiritualitatea europeană se va întări numai dacă se apelează la naţionalism, Orban a răspuns că „naţiuni fără ambiţii şi caracter nu pot conferi un prestigiu comunităţii europene".

El nu este de acord nici cu criticile UE privind diferitele încălcări de către Ungaria ale unor reglementări europene, afirmând că sunt mult mai puţine decât în cazul altor state. Ungaria ar avea doar 50, în timp ce în Germania sunt 100. „Astfel de dispute sunt obişnuite în cadrul UE, dar acum unii afirmă că am jignit spiritualitatea europeană. Ce să fac cu astfel de păreri? Pe mine m-au votat alegătorii, guvernul a fost, de asemenea, votat. Dar cine a votat Comisia Europeană? Unde este legitimitatea ei democratică? Şi în faţa cui răspunde Parlamentul European? Sunt problemele foarte serioase ale arhitecturii europene", a conchis premierul Ungariei.

„Kim Jong IL al Europei"

Într-un comentariu al „Tagesspiegel", Orban este numit „Kim Jong Il al Europei". „Dar nici măcar folosind astfel de epitet, nu pot fi conştientizate acele «grozăvii delicate» cu ajutorul cărora premierul ungar şi guvernul său transformă într-un regim autoritar democraţia parlamentară a unui membru al UE. Opoziţia ar trebui să găsească o personalitate charismatică, asemănătoare cu Orban, şi să contracareze sentimentele antioccidentale întruchipate în acesta", scrie cotidianul german.

"Acum, stânga internaţională vrea să reclădească stânga din Ungaria...''
Viktor Orban premierul Ungariei

48% din maghiari au simpatii de extremă dreapta

Un recent sondaj , realizat de institutul „Political Capital" cu privire la atracţia extremismelor din Ungaria a ajuns la un rezultat halucinant.  48 la sută din populaţia de peste 16 ani este atrasă de orientări extremiste, 20 la sută se opun sistemului, 32 la sută sunt clar de extremă dreapta, iar 19 la sută se caracterizează prin sentimente de teamă puternică, neîncredere sau pesimism. Potrivit institutului „Median", formaţiunea de extremă dreapta „Jobbik" a depăşit în sondaje Partidul Socialist Ungar, ajungând a doua forţă politică în Ungaria, relatează cotidianul „Népszava".

Din cauza marii neîncrederi şi frecventelor modificări de opinii cu privire la instituţiile politice, pot apărea foarte uşor orientări extremiste. „Political Capital" apreciază că orientarea societăţii către extrema dreaptă nu poate fi pusă în legătură cu criza economică. Cercetătorii opinează că ideologiile de extremă dreaptă se dovedesc puternice acolo unde anterior existau sisteme politice totalitare sau autoritare.