Populismul lui Orban scufundă Ungaria

Budapesta pare a fi următoarea ţintă intrată în colimatorul pieţelor financiare. Forintul se prăbuşeşte, iar guvernului Orban îi este tot mai greu să finanţeze datoria externă de 76% din PIB, cea mai mare din Europa de Est.

Situaţia financiară a Ungariei se află din nou, după criza economică dintre 2006 şi 2009, într-un punct critic. În decurs de câteva zile, forintul s-a devalorizat accelerat, ultima emisiune de obligaţiuni a fost un eşec, iar agenţiile de rating au ameninţat că vor retrograda datoria maghiară la nivelul „junk" („nerecomandat investiţiilor"). Prognoza privind creşterea economică pentru 2012 este şi ea sub aşteptări. Chiar dacă guvernul lui Viktor Orban invocă progresele înregistrate anul acesta în reducerea deficitului bugetar, analiştii consideră că în 2012 nu va avea încotro şi va fi nevoit să ceară ajutorul FMI.

Căderea forintului

Eşecul tot mai evident al politicii fiscale a guvernului FIDESZ (dreapta, la guvernare), care a descurajat investitorii străini, precum şi problemele grave din zona euro s-au reflectat asupra cursului de schimb al monedei naţionale. După o depreciere accelerată în ultimele luni, pe fondul crizei datoriilor suverane din zona euro, rata de schimb a monedei maghiare a ajuns ieri la 316,2 forinţi pentru un euro. Şi e aşteptat să depăşească în aceste zile recordul negativ de 317,5 pentru un euro, atins în martie 2009, când guvernul socialist de atunci a trebuit să solicite FMI un împrumut de 20 miliarde euro.

Forintul este considerată cea mai vulnerabilă monedă din spaţiul european, după ce a pierdut de la jumătatea anului 16% faţă de euro şi 21% faţă de dolar. S-a depreciat cu 5% faţă de euro numai în ultima lună. Proiectul de buget pentru 2012 fusese elaborat în septembrie având ca referinţă un curs de 268 forinţi la un euro. Evident că diferenţa faţă de cursul actual va apăsa suplimentar asupra deficitului bugetar de anul viitor.

Un nivel comparabil cu cel din 2009 au atins şi randamentele obligaţiunilor, tot mai greu de plasat în piaţă. La începutul săptămânii, randamentul pentru obligaţiunile pe cinci ani a depăşit pragul de 6%. De asemenea, agenţia de stat specializată în gestionarea datoriei publice, AKK, nu a reuşit să atragă din piaţă sumele programate pentru ultimele trei emisii de obligaţiuni cu termene de un an, trei luni şi şase săptămâni.

Ungurii s-au săturat de „Orban-Împărat“

Avertismentul agenţiilor de rating

Vânzarea slabă a obligaţiunilor la începutul săptămânii e cauzată atât de problemele create de Grecia şi Italia, cât şi de avertismentul agenţiilor Standard&Poor's şi Fitch că vor reduce la nivelul „nerecomandat investiţiilor" ratingul datoriei externe a ţării. Standard&Poor's a acuzat „lipsa de predictibilitate" a politicilor fiscale „neortodoxe" ale guvernului, care au dezamăgit investitorii străini. Fitch a estimat că ţinta de deficit de 2,7% din PIB fixată de guvern pentru 2012 este mult prea optimistă, prognoza reală fiind de cel puţin 3,5%.

Pesimismul agenţiilor de rating a fost alimentat şi de prognoza economică a Comisiei Europene, care a estimat că în 2012, pe fondul problemelor economiilor din zona euro, Ungaria va avea o creştere de doar 0,5%, cu mult sub prognoza optimistă de 3% a guvernului de la Budapesta.

Reţeta naţional-populistă a lui Orban

Cu toate acestea, guvernul s-a arătat încrezător că va reuşi să găsească singur banii pentru a-şi finanţa datoria publică în 2012, mai ales că la sfârşitul acestui an are de făcut puţine plăţi. Ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, a explicat că Ungaria va continua să aplice propriile politici şi nu acceptă ajutorul FMI. Un asemenea ajutor ar fi condiţionat de măsuri de austeritate nedorite de populaţie, care din 2006 până acum s-a săturat să le tot suporte.

La momentul venirii sale la guvernare (2010), guvernul Orban a refuzat, mândru, continuarea acordului cu FMI, optând pentru instituirea unei reţete fiscale bazată pe instituirea cotei unice de 16%, de la care se aştepta repornirea creşterii economice. Aceasta a fost combinată cu măsuri de austeritate camuflată - naţionalizarea pensiilor private, creşterea TVA de la 20% la 25% şi suprataxarea multinaţionalelor, băncilor şi companiilor energetice pentru a obţine fondurile suplimentare necesare reducerii datoriei publice şi deficitului.

Însă economia mai degrabă a stagnat, refuzând să dea semne de revenire, şomajul a ajuns la 10,7%, iar proiectul de buget pentru 2012 prevede renunţarea „temporară" la cota unică pentru veniturile peste 700 de euro (fiind impus în schimb impozitul progresiv) şi creşterea din nou a TVA la 27%.

Forintul s-a depreciat puternic în  raport cu euro şi dolarul

Pe lângă lipsa de predictibilitate fiscală, băncile se consideră afectate şi de instituirea, în octombrie, a unui mecanism de plată a împrumuturilor ipotecare în euro sau franci elveţieni la rate de schimb cu 15% şi 25% sub nivelul curent. Circa 1 milion de unguri au rate în aceste valute, iar Orban a declarat că nu vrea să conducă „o naţiune de sclavi la bănci".

Măsura sa a fost denunţată ieri Comisiei Europene de directorii a opt bănci străine de pe piaţa ungară, nemulţumiţi că sunt nevoiţi să ceară băncilor-mamă recapitalizări care să acopere şi aceste pierderi. Orgoliosul Orban nu suportă însă condiţiile Bruxelles-ului. Decât să accepte rigorile zonei euro, el a preferat să amâne până în 2020 ţinta de aderare la zona euro, fixată iniţial pentru 2014.

„Dacă Ungariei îi este tăiată finanţarea de pe piaţă, un scenariu tot mai plauzibil, cel mai de dorit, este revenirea FMI-ului.''
Gabor Ambros analist la London 4Cast

7.000 de euro datorie  pe cap de locuitor

Datoria netă era în septembrie de 68 de miliarde de euro, adică aproape 7.000 de euro pentru fiecare dintre cei 10 milioane de unguri.

Merkel: cea mai grea perioadă după război

Europa se află în cel mai greu moment de la al Doilea Război Mondial", a spus luni cancelarul german Angela Merkel. Ea şi-a exprimat temerea că, dacă salvarea monedei euro va eşua, prăbuşirea construcţiei europene ar putea deveni inevitabilă. Totuşi, partidul său, CDU, a aprobat luni în cadrul unui Congres în Leipzig o moţiune prin care cere înfiinţarea unor pârghii legale ca o ţară să iasă din zona euro din proprie iniţiativă. Mai exact, documentul adoptat de conservatori prevede ca un stat care nu este capabil sau nu vrea să respecte regulile zonei euro să renunţe la moneda unică fără să iasă din UE.

Londra, decisă să-şi redefinească relaţia cu UE

„Actuala criză din Europa reprezintă o ocazie pentru Marea Britanie de a-şi redefini relaţia cuUE, luând înapoi prerogativele pe care le cedase Bruxelles-ului", a declarat premierul britanic, David Cameron, într-un discurs rostit la Londra. Totuşi, premierul a afirmat că nu este în interesul Marii Britanii să iasă din blocul european. David Cameron este supus la presiuni de către o parte dintre parlamentarii conservatori pentru a renegocia relaţiile dintre Londra şi UE.

Luna trecută, 81 de parlamentari conservatori au sfidat ordinele conducerii şi au votat pentru un referendum privind menţinerea ţării în UE. Cameron a afirmat că actuala criză a eurozonei readuce pe masa discuţiilor viitorul UE, iar cei 27 de membri trebuie să decidă ce fel de Uniune vor în continuare. El şi-a prezentat viziunea pentru o uniune care „priveşte mai mult în exterior, este mai flexibilă şi mai diversificată, punând nivelul de trai al cetăţenilor săi deasupra a orice altceva".

Reglementări pentru pieţele financiare

Uniunea Europeană a impus ieri reglementări importante pentru piaţa financiară. Comisarul pentru Piaţă internă, francezul Michel Barnier, a prezentat o propunere de directivă pentru a supune unor reguli clare activitatea agenţiilor de rating, în Europa.

Comisarul pentru Piaţă Internă, Michel Barnier

Agenţiile vor trebui să dea dovadă de mai multă transparenţă atunci  când formulează un rating şi vor putea fi trase la răspundere atunci când greşesc. Cu alte cuvinte, vor putea fi date în judecată de cei care se consideră lezaţi, conform BBC. CE ar vrea să impună şi competiţia cu agenţiile americane. În prezent, piaţa mondială este dominată de trei agenţii mari: Standard & Poor's, Moody's şi  Fitch (americane).

Propunerea se referă şi la o interdicţie, „în condiţii excepţionale", de a emite ratinguri în ceea ce priveşte datoriile suverane. Barnier avertizase săptămâna trecută, după eroarea S&P (care a trimis clienţilor săi o scrisoare că Franţa ar fi fost descalificată, revenind ulterior cu o dezminţire), că Europa este acum mai decisă ca  oricând să supravegheze îndeaproape agenţiile de rating. 

UE va încerca să creeze competiţie şi obligând clienţii acestor agenţii (companii, bănci etc) să folosească prin rotaţie serviciile diferitelor agenţii. Astfel, aceştia vor fi nevoiţi să utilizeze inclusiv ratingurile date de cele 10 agenţii mai mici de rating deja existente în Europa. Este de aşteptat ca Marea Britanie să se opună propunerii, relatează Reuters.

Agenţiile în cauză au încercat să lanseze un „atac preventiv" încă de săptămâna trecută, când propunerea nu fusese formulată. Ele au acuzat Comisia Europeană că încearcă să „naţionalizeze" analizele de credit şi că această mişcare va produce panică şi îi va determina pe investitori să vândă masiv obligaţiuni europene, determinând astfel o scădere a valorii lor, relatează „Financial Times".

Speculaţii interzise

Oficialii europeni consideră însă că pentru situaţia Greciei sunt în parte responsabile şi agenţiile de rating. După ce au retrogradat Grecia anul trecut, costul salvării ţării a devenit mult mai mare. Propunerea va trebui adoptată de Par lamentul European şi apoi de Consiliul UE.
În Parlamentul European

s-au votat, ieri, noi reglementări pentru pieţele financiare. Mai exact, PE a votat pentru restricţionarea tranzacţiilor cu produse derivate pe piaţa obligaţiunilor. Câteva state europene (Franţa, Germania, Olanda) interziseseră pentru o perioadă determinată speculaţiile cu primele de risc pentru obligaţiuni guvernamentale. Acum, PE a permanentizat acest tip de speculaţie: cei care nu deţin obligaţiunile sau acţiunile nu le vor mai putea tranzacţiona. UE a încercat să formuleze aceste reguli încă din 2007, considerând că fondurile speculative pariază pe căderea preţurilor la obligaţiuni în zona euro. PE a adoptat regulamentul cu 507 de voturi pentru, 25 împotrivă şi 109 abţineri. Va intra în vigoare peste un an.

„Ratingurile au un impact direct asupra pieţelor şi asupra economiei. Nu sunt simple opinii.''
Michel Barnier comisar pentru Piaţă Internă

Franţa, elevul „slab„ din seria ţărilor cu AAA

Un raport asupra creşterii, competitivităţii şi ponderii datoriei, realizat de banca germană Berenberg, împreună cu centrul de studii The Lisbon Council a plasat Franţa pe locul 13 din 17 de ţări din zona euro, între Spania (12) şi Italia (14), scrie agenţia Reuters. Potrivit  concluziilor analizei, situaţia economică a Franţei nu ar fi compatibilă cu ratingul AAA acordat de agenţiile de rating datoriei franceze. Dintre cele şase ţări din zona euro care beneficiază de triplu A, Franţa a primit cel mai mici note, potrivit barometrului Euro Plus Monitor întocmit de The Lisbon Council. „Rezultatele sunt mediocre pentru o ţară care vrea să stea în frunte", se arată în document.

Analiza concluzionează că, pentru a rămâne în fruntea economiilor europene, Franţa trebuie să facă reforme majore, iar acestea ar trebui să fie implementate înainte de alegerile prezidenţiale din primăvara viitoare. În caz contrar, ţara s-ar putea confrunta cu un derapaj important faţă de Germania. 

Parisul şi Berlinul sunt deja tratate în mod diferit de către investitori. Pe piaţa obligaţiunilor pe zece ani, decalajul dintre cele două ţări a ajuns la 164,8 de puncte de bază, luni, un nivel foarte apropiat de diferenţa record de 170 de puncte, înregistrată săptămâna trecută. Decalajul se explică prin „demobilizarea masivă a băncilor de pe piaţa datoriilor suverane", investitorii europeni debarasându-se de datoria suverană a ţărilor din zona euro considerate „riscante".

Nervozitatea pieţelor asupra datoriei franceze a fost în plus întărită de o gafă a agenţiei de rating Standard& Poor's care, în 10 noiembrie, a difuzat din greşeală unora dintre abonaţii săi un „mesaj" anunţând scăderea ratingului Franţei. La jumătatea lui octombrie, agenţia Moody's dăduse o primă lovitură ratingului de triplu A al Franţei, anunţând că îşi oferă un răgaz de trei luni pentru a vedea dacă perspectiva stabilă a notei este încă justificată, scrie „Le Monde".

168,4 puncte este  decalajul pe piaţa obligaţiunilor pe zece ani între Franţa şi Germania