Polonia, noul cal troian al Rusiei în UE?

Schimbare Prietenia polono-rusă ar putea avea implicaţii şi asupra politicii Uniunii Europene faţă de Moscova. Pentru prima oară în istoria relaţiilor bilaterale polono-ruse, un şef al diplomaţiei de la Moscova a participat la reuniunea anuală a ambasadorilor polonezi.

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, s-a aflat timp de două zile în vizită de lucru în Polonia, la invitaţia omologului său polonez, Radoslaw Sikorski. Şeful diplomaţiei ruse a participat, pentru prima oară în istoria relaţiilor bilaterale, la reuniunea anuală a ambasadorilor polonezi. Aici, cei doi miniştri au prezentat raportul „O nouă eră în relaţiile dintre Polonia şi Rusia", scrie cotidianul rus „Vremia Novostei".

A urmat un tête-à-tête al celor doi şi apoi convorbiri pe tema raporturilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană. Moscova este interesată să-şi atragă sprijinul Varşoviei mai ales că Polonia va prelua preşedinţia UE începând cu semestrul al doilea al anului 2011.

Preşedintele Komorowski a schimbat macazul

După cinci ani de atmosferă rece între cele două state şi după tragedia de la Smolensk în care şi-a pierdut viaţa preşedintele conservator Lech Kaczynski, odată cu venirea la putere, în august, a liberalului Bronislaw Komorowski, lucrurile s-au schimbat. În timpul discursului solemn de la învestire în funcţia de şef al statului, Komorowski a declarat că va susţine procesul de apropiere şi reconciliere polono-rusă.

„Ţara noastră nu se poate dezvolta într-o manieră stabilă fără cooperarea cu Rusia", declara Komorowski, în faţa Dietei (camera inferioară a Parlamentului polonez), după ceremonia de învestitură în funcţia de preşedinte. Imediat după anunţul privind victoria lui Komorowski în alegerile prezidenţiale din Polonia, vicepreşedintele Dumei (camera inferioară a Parlamentului rus) declara că viitorul Europei stă şi în relaţiile ruso-poloneze. Şi într-adevăr, într-un timp record, relaţiile ruso-poloneze s-au dezvoltat cu o intensitate crescută, în cele mai diverse sectoare, începând de la cooperarea regională dintre enclava rusă Kaliningrad şi regiunea Varmie-Mazurie din nordul Poloniei şi mergând până la proiecte energetice comune.

Lobby polonez pe lângă UE

Moscova a fost mai mult decât încântată de iniţiativa ministrului polonez de Externe şi a celui de Interne, Radoslaw Sikorski şi respectiv Jerzy Miller, care au încercat să-i convingă pe omologii lor din Uniunea Europeană de necesitarea extinderii reglementării privind micul trafic de frontieră fără vize asupra întregii regiuni ruse Kaliningrad şi nu doar aşa cum este prevederea acum, doar pe o distanţă de 50 de kilometri. În plus, Moscova speră că acum Varşovia nu se va mai opune ridicării vizelor pentru ruşii care doresc să călătorească în UE, ci chiar va pune o vorbă bună pe lângă Comisia Europeană. Săptămâna trecută, pentru prima oară de la intrarea Poloniei în NATO, şeful Statului Major al Armatei ruse, generalul Nikolai Makarov, a pus piciorul în această ţară.

Un eveniment fără precedent l-a constituit şi reuniunea comună a comisiilor pentru Afaceri Externe din cadrul Dietei poloneze şi a Dumei ruse, prezidată de preşedinţii celor două foruri parlamentare. Pentru prima oară în ultimii 15 ani, miniştrii de Justiţie din cele două state, Aleksandr Konovalov şi respectiv Krzysztof Kwiatkowski, s-au vizitat reciproc.

Interese economice

Cât despre cooperarea economică, aceasta stă mult mai bine. Au avut loc deja două forumuri regionale pe teme economice iniţiate de preşedinţii camerelor superioare ale parlamentelor celor două ţări, Serghei
Mironov şi Bogdan Borusewicz.

Ieri, mareşalul Seimului polonez, Bogdan Borusewicz, s-a deplasat, în fruntea unei delegaţii numeroase, în Ural şi Siberia, pentru a vizita centrele industriale locale şi a participa la cel de-al VI-lea forum economic internaţional al Baikalului ce se desfăşoară la Irkuţk. ;

Relaţie cu suişuri şi coborâşuri

După 1989, relaţiile dintre Polonia şi Rusia au fost marcate de suişuri şi coborâşuri, ca urmare a tentativelor Varşoviei de a se desprinde de sfera de influenţă a Kremlinului. Acest lucru s-a întâmplat în special în timpul lui Lech Walesa, fostul lider al "Solidarităţii" care avertiza Occidentul să fie atent la „ursul rus". Venirea la putere a lui Aleksandr Kwasniewski a mai relaxat atmosfera, mai ales în timpul celui de-al doilea mandat, când preşedintele polonez a avut numeroase întrevederi cu omologul rus, Vladimir Putin. A urmat însă ascensiunea lui Lech Kaczynski, un politician care a reuşit în scurt timp să-şi urce în cap şi UE şi Rusia.

Prietenia lui Kaczynski cu unul dintre liderii Revoluţiei Portocalii din Ucraina, Viktor Iuşcenko, precum şi cea cu preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, nu au fost bine văzute la Moscova. Numit premier în 2007, liberalul Donald Tusk s-a arătat încă de la început interesat de normalizarea relaţiilor ruso-poloneze, în special în sectorul energetic. Intenţia sa a căpătat substanţă abia anul acesta, când noul preşedinte, Bronislaw Komorowski, a declarat că susţine procesul de reconciliere. Paradoxal, moartea lui Lech Kaczynski în tragicul accident de la Smolensk a avut şi urmări pozitive: Rusia şi-a recunoscut vinovăţia pentru masacrul de la Katyn, înlăturând astfel un obstacol din calea normalizării relaţiilor bilaterale.

UE, cu ochii pe un acord gazier ruso-polonez

Comisia Europeană s-a arătat, marţi, rezervată în ceea ce priveşte un amplu proiect ruso-polonez din sectorul transportului de gaze şi conformitatea acestuia cu normele europene în domeniul concurenţei. Concernul energetic rus Gazprom şi grupul polonez PGNiG au încheiat în luna ianuarie un acord pe termen lung referitor la livrările şi tranzitul de gaze, însă documentul nu a fost încă aprobat şi de guvernul polonez, care aşteaptă avizul Bruxelles-ului.

Acordul prevede extinderea, până în anul 2045, a unui contract de transport de gaze ruseşti către ţările din Europa Occidentală prin tranzitarea teritoriului polonez via gazoductul Iamal-Europa. Semnele de întrebare ridicate de Bruxelles până acum vizează în special societatea EuRoPol Gaz, companie în care Gazprom şi PGNiG deţin fiecare câte 48 la sută. „Îngrijorarea noastră este legată de maniera generală de gestionare a gazoductului", a declarat Joe Hennon, purtător de cuvânt al Comisiei. Acesta a explicat că sunt necesare garanţii ca alţi operatori din sectorul gazului să poată avea acces la gazoduct şi că tarifele aferente acestui acces să fie echitabile. „Examinăm contractul, am vrea ca el să respecte legislaţia UE", a subliniat Hennon.

Pe această temă a avut loc chiar o întrevedere între preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi şeful statului polonez, Bronislaw Komorowski. Între 2006 şi 2009, relaţiile dintre Rusia şi Polonia au devenit tensionate ca urmare a acestui acord, în condiţiile în care Gazprom a revendicat control sporit în cadrul EuRoPol Gaz. Polonia îşi asigură 30 la sută din cererea internă de gaz din resurse proprii, alte 40 de procente sunt importate din Rusia, iar restul provin din alte ţări.