Politicile lui Bush au securizat Statele Unite

>> După 11 septembrie 2001, au existat zeci de tentative teroriste pe teritoriul SUA, însă serviciile secrete americane au reuşit să le oprească pe toate. Experţii americani în probleme de

>> După 11 septembrie 2001, au existat zeci de tentative teroriste pe teritoriul SUA, însă serviciile secrete americane au reuşit să le oprească pe toate.

Experţii americani în probleme de securitate naţională admit faptul că terorismul este un duşman omniprezent, care poate lovi teritoriul american oricând, oriunde şi folosind aproape orice fel de mijloace. Cu toate că au trecut mai mult de şase ani de la evenimentele de la 11 septembrie 2001, niciun alt atentat nu a reuşit să lovească obiective militare sau civile de pe teritoriul Statelor Unite, în ciuda faptului că au mai existat zeci de tentative de acest gen.

Chiar şi cei mai acerbi critici ai preşedintelui american recunosc faptul că, cel puţin în materie de securitate naţională, politicile acestuia au reuşit să securizeze spaţiul american. Toate au venit însă cu un preţ, mult contestatul Patriot Act fiind unul dintre cele mai controversate acte legislative din istoria democraţiilor occidentale.

După 11 septembrie 2001 teroriştii au încercat de nenumărate ori să lovească Statele Unite la ele acasă, însă, contrar aşteptărilor majorităţii, nu au reuşit. America a rămas în siguranţă în ciuda faptului că teroriştii au încercat în ultimii ani, în mod repetat, să producă noi atentate. În mediul academic liberal există o perspectivă des întâlnită, şi anume că după 11 septembrie 2001 nu au mai existat tentative teroriste.

"Explicaţia rezonabilă este că nu există terorişti pe teritoriul american şi că puţini au posibilitatea de a lovi din afara ţării", susţine John Muller, în "Mai există un pericol terorist? Mitul duşmanului omniprezent", publicat în "Foreign Affaires", în octombrie 2006. Şi totuşi, numărul impresionant de tentative ale teroriştilor, stopate de autorităţi, pare a nu-i da dreptate lui Muller.

Alertă de Crăciun

Mai mult, un raport FBI recent arată că Al-Qaeda intenţionează să organizeze atentate în magazine, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

"Gruparea teroristă intenţionează să afecteze economia americană, iar aceste atacuri sunt planificate de cel puţin doi ani", se arată în raportul FBI citat zilele trecute de presa americană. Astfel de atenţionări s-au auzit în mod constant pe culoarele de la Washington, în ultimii ani.

În 2003, un grup de peste 200 de oficiali guvernamentali şi directori de companii specializaţi în securitate şi terorism atenţiona că până la sfârşitul anului 2004 ar putea avea loc un atac terorist mult mai devastator decât cel de la 11 septembrie 2001, care să implice chiar şi arme de distrugere în masă.

În mai 2004, procurorul general John Ashcroft atenţiona că Al-Qaeda va lovi în scurt timp teritoriul american. Şi totuşi, motivul principal pentru care Statele Unite nu au mai suferit niciun atac terorist este faptul că măsurile de securitate luate de Administraţia americană au funcţionat impecabil.

Noua arhitectură de securitate internă gândită de preşedintele George W. Bush şi de consilierii săi a reuşit să păstreze America în siguranţă. "Motivul pentru care nu am mai suferit niciun atac este faptul că autorităţile americane îi urmăresc şi îi stopează pe indivizii sau grupurile teroriste care intenţionează să ucidă americani", crede Edwin J. Feulner, preşedintele fundaţiei Heritage.

Teama a dispărut

Modul de viaţă american nu a avut de suferit în urma atentatelor teroriste de la 11 septembrie. Majoritatea oamenilor continuă să călătorească cu mijloacele de transport în comun, să meargă în vacanţă cu avionul sau să îşi petreacă timpul în malluri sau alte locuri aglomerate. Schimbarea reală în combaterea terorismului a venit din partea administraţiei republicane.

Autorităţile americane au acţionat în special în două direcţii. Primul pas a fost făcut prin crearea şi reînnoirea unor reforme legislative, dublate ulterior de crearea unor noi departamente care au ca scop protejarea teritoriului american de atacuri teroriste, cel mai cunoscut dintre acestea fiind Departamentul Securităţii Patriei.

Oficialii americani au făcut publice 19 tentative teroriste, însă numărul acestora ar putea fi mai mare

După 11 septembrie 2001 au existat cel puţin 19 încercări de a lovi America, toate stopate la timp. Printre cele mai importante se numără încercarea din decembrie 2001, a britanicului Reid, un adept al lui Osama bin Laden, ce a încercat să detoneze o bombă pe care o ţinea în pantof, pe o cursă Paris-Miami. În septembrie 2001, FBI a arestat un grup de presă numit apoi "Buffalo Six".

Cei şase îşi petreceau timpul liber în tabere Al-Qaeda, unde planificau atentate în SUA. În mai 2003, Iyman Faris, cetăţean american, a fost condamnat pentru că plănuia să arunce în aer podul Brooklin. În iunie 2003 au fost arestate 11 persoane care se antrenau la paint-ball şi plănuiau să realizeze un atac terorist. În august 2004, o întreagă celulă teroristă a fost reţinută când s-a aflat că intenţiona să arunce în aer Bursa de Valori din New York şi alte câteva clădiri de acest tip din întreaga ţară.

În aceeaşi lună, doi americani au fost reţinuţi pentru că intenţionau să plaseze o bombă la staţia de metrou de la Madison Square Garden, în timpul Convenţiei Republicane. În august 2005, patru persoane au fost arestate pentru că intenţionau să arunce în aer clădiri din Los Angeles. În iunie 2006, trei persoane au fost arestate pentru că intenţionau să arunce în aer turnurile Sears din Chicago. În mai 2007, şase persoane au fost arestate pentru că intenţionau să arunce în aer baza militară de la Fort Dix.

Măsuri legislative uneori contestate de apărătorii drepturilor omului

Patriot Act a fost de departe cea mai importantă măsură legislativă votată de Congresul american după 11 septembrie 2001 şi totodată cea mai controversată, fiind criticată în special de organizaţiile liberale sub acuzaţia că ar aduce grave atingeri libertăţilor cetăţeneşti.

Patriot Act a trecut în Camera Reprezentanţilor la 24 octombrie 2001, vot dublat a doua zi în Senat, iar pe 26 octombrie legea a fost contrasemnată de preşedintele George W. Bush. Această lege acorda puteri aproape discreţionare unor instituţii federale, printre care şi FBI. Agenţiile statului puteau culege acum orice fel de date despre suspecţii de terorism. Odată cu Patriot Act puterea executivă putea acţiona fără acordul puterii judecătoreşti, fapt ce contravenea principiului separării puterilor în stat, dar care a dus în cele din urmă la oprirea mai multor atentate.

Prevederea care a deranjat încă de la început a fost dreptul agenţiilor federale de a intercepta telefoanele, corespondenţa de orice tip şi chiar dreptul de a cere registrele medicale. În martie 2005, la reînnoirea legii, sub presiunea Partidului Democrat, Congresul a eliminat câteva prevederi, printre care dreptul guvernului de a avea acces la dosarele medicale ale suspecţilor de terorism şi limitarea dreptului de a cere bibliotecilor informaţii despre cărţile împrumutate.

Totodată, s-au schimbat condiţiile de emitere a unei aşa-numite "Scrisori de Siguranţă Naţională", un ordin prin care o persoană putea fi chemată în faţa unui tribunal secret. "Nu putem crede că datorită faptului că nu au mai fost atacuri de la 11 septembrie, trebuie să trăim cu iluzia că ameninţările la adresa naţiunii noastre au dispărut. Nu au dispărut. Teroriştii sunt slăbiţi, însă sunt încă letali", declara George W. Bush la acea vreme, într-o încercare disperată de a schimba votul din Congres.

Pachetul legislativ antiterorist a fost completat cu Legea de reformă a serviciilor secrete şi de prevenire a terorismului, în 2004 şi de Actul de protejare a Americii din 2007, ce au ca scop promovarea securităţii şi susţinerea implementării recomandărilor Comisiei 9/11, în paralel cu protejarea drepturilor fundamentale.

"Viitoarele eforturi de a diminua ameninţările terorismului transnaţional ar trebui să urmeze exemplele fixate de activităţile de după 11 septembrie 2001, prin respectarea atât a domniei legii şi a libertăţilor garantate de Constituţie, cât şi de necesitatea de continuare a eforturilor concentrate de a căuta şi de a stopa conspiraţiile teroriste înainte ca acestea să fie puse în aplicare", crede James Jay Carafano, expert în probleme de securitate la fundaţia conservatoare Heritage.

Departamentul Securităţii Patriei

În 2002, ca o continuare a Patriot Act, a fost înfiinţat un nou minister, Departamentul Securităţii Patriei (DHS). În interiorul acestui organism funcţionează câteva zeci de instituţii, printre care Serviciul de imigrare, Serviciul de informaţii, Direcţia federală de transport, secţii de luptă antidrog, unităţi de grăniceri şi chiar forţe de intervenţie rapidă.

DHS are ca principală responsabilitate protejarea teritoriului american de atacuri teroriste. Departamentul este coordonat de la Casa Albă, prin Consiliul de Securitate a Patriei. Pe lângă această structură, în organigrama guvernamentală mai există câteva departamente care au ca responsabilitate protejarea securităţii interne, cele mai cunoscute fiind Departamentul de sănătate, Departamentul de justiţie şi Departamentul energiei.

Preşedintele George W. Bush a lansat, la 9 octombrie, o Strategie pentru Securitate Naţională nouă, ce va servi ca ghid pentru toate departamentele care se ocupă cu apărarea securităţii naţionale. Documentul are ca punct de plecare Strategia Naţională pentru Securitatea Patriei, lansată în iulie 2002, şi completează Strategia de Securitate Naţională din martie 2006 şi Strategia Naţională de combatere a terorismului din septembrie 2006.

Abuzuri în numele luptei cu teroriştii

Legislaţia antiteroristă a permis stoparea mai multor atentate şi condamnarea mai multor persoane dovedite a fi colaborat cu teroriştii, însă a deschis totodată calea unor abuzuri. Astfel, un soţ acuzat că şi-a răpit şi violat soţia a fost capturat de autorităţi şi condamnat la 30 de ani. Poliţia l-a arestat după ce i-a spart contul de e-mail, în baza Patriot Act.

Tot în baza acestei legi, o tânără a fost condamnată la doi ani de închisoare după ce a încercat să întoarcă un vas de croazieră din drum, pentru că i se făcuse dor de prietenul ei. Un alt caz îl are în centru pe un puşti ce bruia frecvenţele radio ale poliţiei. Pentru aceste glume a primit o pedeapsă de opt ani în închisoare, fiind condamnat tot în baza Patriot Act.