Politicienii greci flutură steagul antiausteritate

Principalele formaţiuni politice elene prezintă planuri de amendare a acordurilor cu UE şi cu FMI, în încercarea de a atrage cât mai multe voturi la alegerile de duminică.

Grecii sunt chemaţi din nou la urne, în această duminică, după ce, la alegerile legislative de la 6 mai, au sancţionat dur partidele istorice ale ţării, Noua Democraţie (conservatori) şi PASOK (socialişti), care promovau politicile de austeritate cerute de UE şi FMI în schimbul ajutorului financiar extern.

Revolta grecilor faţă de situaţia economică dezastruoasă prin care trece ţara s-a reflectat puternic în voturile de luna trecută. Niciun partid nu a obţinut majoritatea parlamentară, iar din cauza faptului că majoritatea voturilor s-au dus, cumulat, spre formaţiunile care fluturau steagul antiausteritate, toate negocierile iniţiate în vederea formării unui guvern au eşuat.

Samaras, ceva mai conciliant

În aceste condiţii, specula­ţiile privind ieşirea Greciei din zona euro şi devastatoarele sale consecinţe s-au înmulţit cu fiecare zi, iar presiunile internaţionale s-au intensificat. Aşa că formaţiunile politice elene au început să-şi schimbe discursul de campanie. Pe măsură ce data alegerilor se apropie, începe să se contureze tot mai clar un tablou al compromisului electoral în care politicile de austeritate ar urma să fie amendate în favoarea grecilor, dar nu cu preţul ieşirii din zona euro.

Liderul partidului Noua Democraţie, Antonis Samaras, a declarat, miercuri, că ar trebui modificate condiţiile impuse Greciei în schimbul ajutorului financiar extern şi că, după alegerile de duminică, este obligatoriu ca ţara să aibă un guvern care s-o salveze de la colaps. „Cred că avem de câştigat de pe urma faptului că Europa s-a schimbat", a declarat Samaras, insistând însă asupra faptului că Republica Elenă trebuie să rămână în zona euro.

Chiar şi liderul Coaliţiei stângii radicale (Syriza), Alexis Tsipras, care până acum a cerut anularea memorandumului cu UE şi FMI, se arată dispus la negocieri. El a dat asigurări că, în cazul în care câştigă, prima lui sarcină va fi „să profite de cele zece zile până la summitul european de la 28 iunie pentru a purta negocieri dure şi reale".

„Dorim să reanalizăm, să înlocuim, să propunem o altă formulă în vederea îndeplinirii obiectivelor pe care ni le-am asumat, de a stabiliza economia şi de a ajunge la o datorie acceptabilă", a subliniat Tsipras, adăugând că „obiectivul este menţinerea ţării în zona euro".  Aceste declaraţii vin în contextul în care, cu doar o săptămână înainte de alegeri, liderul socialiştilor, Evanghelos Venizelos, a făcut apel la formarea unei coaliţii de guvernare care să renegocieze cu creditorii Greciei acordul de împrumut, imediat după scrutin. Şeful PASOK a prezentat un plan în opt puncte, ce ar putea fi folosit pentru a crea un „guvern al responsabilităţii comune", care să rămână în funcţie cel puţin până la alegerile pentru Parlamentul European din 2014 şi care asigure rămânerea ţării în zona euro.

Venizelos a cerut atunci tuturor partidelor să ia parte la încercarea de a renegocia termenii duri ai împrumutului acordat de UE şi de FMI, extinzând cu trei ani perioada pentru reducerea deficitului bugetar (de la 2014 la 2017), conform ekathimerini.com.

Liderul socialiştilor a propus un nou sistem de taxe, care să rămână neschimbat timp de 10 ani, crearea unor noi locuri de muncă prin investiţii publice şi private, dar şi un „sistem de siguranţă socială" pentru familiile cu venituri mici, ce ar urma să fie gestionat de municipalităţi. În paralel, liderul Stângii Democrate, Fotis Kouvelis, a prezentat un plan similar în şapte puncte, care prevede, printre altele, ca Grecia să scape de acordul de împrumut până în 2017, să reorganizeze sectorul agricol, dar şi să combată imigraţia ilegală. Totodată, potrivit acestuia, pensiile şi salariile din sectorul bugetar ar urma să nu mai fie tăiate.

Noua Democraţie şi Syriza, cap la cap

Sondajele de opinie arată că Noua Democraţie şi Syriza duc o luptă strânsă pentru primul loc la legislative, dar că nicio formaţiune nu are şanse să obţină majoritatea parlamentară. Syriza nu vrea însă o cooperare cu dreapta sau cu socialiştii, sperând că va putea fi în măsură să formeze un guvern cu ajutorul stângii moderate.

Pe fondul acesta, miniştrii de Finanţe din zona euro sunt gata să organizeze o conferinţă telefonică imediat ce rezultatele legislative de duminică din Grecia vor fi cunoscute, au informat două surse diplomatice europene, citate de AFP. Miniştrii ar urma să discute în legătură cu ce ar trebui făcut dacă extrema stângă elenă ar câştiga detaşat alegerile, a precizat una dintre sursele intervievate de agenţia de presă franceză.

Pregătiri intense pentru cel mai nefericit scenariu

Crédit Agricole, banca europeană cea mai expusă în Grecia, este gata să lanseze un plan pentru a opri pierderile filialei sale greceşti Emporiki, în cazul în care situaţia din Republica Elenă ia o întorsătură nefericită.

Reprezentanţii băncii mutuale au refuzat să comenteze, însă, potrivit unei surse, „planul pentru Grecia este pregătit", relevă „Financial Times". Acest plan prevede fie separarea Emporiki de băncile autohtone greceşti, fie închiderea ei, într-o situaţie similară cu cea a crizei datoriilor din Argentina.

Cu aproape 10 ani în urmă, Crédit Agricole a oprit brusc injectarea de bani în trei bănci argentiniene locale, care au fost luate sub controlul Banco de la Nacion, aflată în proprietatea statului.

Totuşi, directorul executiv al Crédit Agricole, Jean-Paul Chifflet, a declarat că o ieşire a Greciei din zona euro nu este cel mai probabil scenariu. Dar el a dat de înţeles că nu are de gând să mai injecteze bani în Emporiki.

Filiala, care are un portofoliu de creditare de 22,9 miliarde de euro, a costat deja banca franceză 6 miliarde de euro în deprecieri de active. Planul a fost făcut în contextul în care există temeri crescânde că, în urma alegerilor de la 17 iunie, Grecia ar putea părăsi zona euro, dezlănţuind astfel o contagiune în alte ţări din zona euro puternic îndatorate.

27,4% din voturi ar urma să revină conservatorilor, în timp ce stânga radicală ar obţine 26,2%, arată sondajele recente de opinie.

Berlinul îndulceşte tonul de dragul zonei euro

Criza politică din Grecia a constituit un subiect aprins de dezbatere în cancelariile din zona euro. Dacă imediat după scrutinul de la 6 mai Germania a fost fermă şi a avertizat Grecia că nu trebuie să se abată de la angajamentele asumate dacă mai vrea finanţare, acum se pare că tonul Berlinului se îndulceşte.

Oficial, cancelarul Angela Merkel îşi menţine discursul ferm, dar, în spatele uşilor închise, autorităţile de la Berlin se gândesc la măsuri prin care să se evite ieşirea Greciei din zona euro, scrie „Financial Times Deutschland", preluat de „Le Figaro". Potrivit presei germane, care citează surse guvernamentale, Merkel pare să fie dispusă să relaxeze condiţiile impuse Greciei, în special în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare şi creşterea impozitelor, la Berlin luându-se în calcul chiar un al treilea plan de ajutor financiar pentru Atena. De altfel, cancelarul a declarat, marţi, că „ţările care au moneda unică se vor înţelege în cele din urmă".

Au ajuns la fundul sacului

Presa elenă a scris săptămâna aceasta că în conturile bugetului de stat mai sunt aproximativ două miliarde de euro, fonduri care vor ajunge pentru plata salariilor angajaţilor din domeniul public şi a pensiilor doar până la 20 iulie. Ministerul grec al Finanţelor nu a dezminţit informaţia. În plus, pe fondul temerilor privind ieşirea ţării din zona euro, grecii au început din nou să retragă bani din bănci. Potrivit unor bancheri citaţi de Reuters, în ultimele zile au fost retrase zilnic între 500 şi 800 de milioane de euro.

Pe de altă parte, rata şomajului a continuat să crească în primul trimestru al acestui an, ajungând la nivelul-record de 22,6% faţă de 20,7% în trimestrul precedent, a anunţat, joi, Autoritatea elenă pentru statistică. Grecia, o ţară cu o populaţie de 11 milioane de locuitori, numără în prezent 1,12 milioane de şomeri.

Peste jumătate dintre cei care nu au unde să se angajeze (56,5%) fac parte din categoria şomerilor de lungă durată, adică nu au un loc de muncă de mai bine de un an.