Politica Rusiei în Balcani

Acţiunile din ultima vreme ale Bulgariei sunt împotriva intereselor Rusiei.

La 11 iunie, premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că ţara sa intenţionează să renunţe la proiectul oleoductului Burgas-Alexandroupolis. După o zi, adjunctul ministrului de Externe, Raikov Marin, a declarat că gazoductul Nabucco, susţinut de Uniunea Europeană, este mult mai important pentru Bulgaria, decât concurentul rusesc South Stream.

Pentru moment, Sofia nu a denunţat acordurile privind participarea la aceste proiecte, dar declaraţiile oficialilor bulgari pot încetini punerea lor în aplicare. Aceste ultime luări de poziţie ascund probleme mai serioase. În anul 2000, Rusia a pus bazele politicii sale energetice cu ţările din Balcani. Pentru a o aplica, Moscova a semnat acorduri de parteneriat în domeniul energetic cu Croaţia (2002), Bulgaria (2003), Ungaria (2007) şi Grecia (2008. Acţiunile recente ale Sofiei dau o lovitură acestei politici. Refuzul autorităţilor bulgare de a participa la aceste proiecte privează Rusia de principala ţară de tranzit. Alte state ar putea urma exemplul Bulgariei.

Din cauza crizei financiare, Grecia se poate răzgândi în privinţa construcţiei viitoarelor conducte de petrol şi gaze. Ungaria a semnat în 2009 o declaraţie privind participarea la gazoductul Nabucco. Există probleme şi în ceea ce priveşte oleoductul Constanţa-Trieste. În ianuarie 2008, România a solicitat participarea Uniunii Europene la acest proiect. Hotărârea Sloveniei şi Croaţiei de a ratifica acordul cu Rusia privind South Stream nu este prea clară. Experţii ruşi pun aceste ezitări pe seama presiunilor Bruxellesului şi Washingtonului asupra statelor din Balcani. Dar problema este mai profundă.

Dezmembrarea Iugoslaviei şi agravarea conflictelor americano-turce au reaprins speranţele Bulgariei de a deveni o putere regională. Sofia intenţionează să atingă acest obiectiv prin transformarea ţării într-un bastion de influenţă americană în Europa de Sud-Est. De aici, înclinaţiile antiruse ale politicii bulgare. Mărturie stau semnarea acordurilor de parteneriat cu SUA în domeniul politic şi militar şi discuţiile lansate în presă privind posibilitatea creării unei baze americane în porturile bulgare de la Marea Neagră. Anunţul guvernului Borisov privind retragerea din proiectele energetice cu Rusia reprezintă punctul culminant al acestei logici politice.

În acest context, Moscova ar trebui să-şi revizuiască priorităţile sale în Balcani. Rusia trebuie să lupte pentru a-şi păstra partenerul bulgar, dar, în perspectivă, este important să-şi găsească alţii, cum ar fi Turcia, România sau Ungaria.