Planul german de salvare a zonei euro

Cu patru zile înainte de summitul decisiv pentru soarta euro, ministrul german de Finanţe prezintă o propunere pentru reducerea datoriilor.

Ţările din zona euro cu datorii care depăşesc plafonul de 60% din PIB permis de legislaţia UE ar trebui să creeze un fond special pentru sumele care sunt peste acest prag.  „Avem nevoie de un astfel de fond în fiecare stat din zona euro. Fiecare stat trebuie să transfere într-un fond special sumele datorate care depăşesc 60% din PIB şi să le plătească din veniturile fiscale. În decurs de 20 de ani, datoriile trebuie reduse la 60% din PIB", a declarat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, citat de publicaţia „Passauer Neue Presse".

Aceasta este propunerea pe care o va înainta Germania la summitul european de vineri, a spus el. Schaeuble crede că propunerea va creşte încrederea  investitorilor, întrucât statele vor da semnalul că vor să limiteze datoriile la 60% din PIB. El a obţinut sprijinul cancelarului Angela Merkel, însă nu este clar dacă aceasta va insista pentru aprobarea propunerii la summitul UE, principalul ei obiectiv fiind un acord pentru modificarea tratatului Uniunii pentru mai multă rigoare a disciplinei bugetare. Investitorii aşteaptă ca liderii UE să dea un semnal săptămâna viitoare că pot găsi o soluţie pentru criza datoriilor care loveşte şi economia mondială.

Consultare franco-germană

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi canceraul german, Angelea Merkel, se întâlnesc astăzi, la Paris, în încercarea de a se pune de acord asupra divergenţelor care mai există între cele două state în privinţa modului cum trebuie acţionat pentru salvarea monedei unice. Potrivit preşedinţiei franceze, Parisul şi Berlinul vor face „propuneri" pentru „garantarea viitorului Europei", ameninţată de extinderea crizei actuale, notează AFP. După prânzul de lucru de astăzi de la Palatul Elysée, cei doi lideri se vor întâlni la sfârşitul săptămânii la Bruxelles cu partenerii lor europeni. Sarkozy şi Merkel vor participa apoi, joi, la reuniunea Partidului Popular European (PPE), la Marsilia, unde sunt aşteptaţi şi alţi lideri ai familiilor democrat-creştine şi conservatoare.

Amândoi sunt de acord cu „refondarea" Uniunii Europene, trecând printr-o revizuire a tratatelor şi o mai mare disciplină bugetară, dar şi asupra modului cum să se ajungă la această transformare. Nicolas Sarkozy era iniţial rezervat în privinţa schimbării tratatelor. El s-a lăsat însă convins de Merkel, Parisul declarându-se în prezent favorabil unui tratat european „mai intruziv", care să faciliteze sancţiuni pentru statele „indolente" şi să ofere autorităţilor europene mai multe mijloace de supraveghere a bugetelor naţionale. Potrivit Parisului şi Berlinului, această revizuire a tratatelor ar urma să fie propusă celor 27 de state membre UE, cu posibilitatea, dacă unele refuză, să fie adoptată doar de cele 17 state membre ale zonei euro.
În schimb, Sarkozy aşteaptă din partea Berlinului garanţii privind solidaritatea europeană.

Băncile elveţiene au devenit atractive pentru oamenii de afaceri italieni  Foto: reuters

Acest lucru ar trebui să se traducă prin posibilitatea ca Banca Centrală Europeană (BCE)  să cumpere datoria ţărilor mai fragile din UE pentru a limita creşterea ratei dobânzilor impuse de pieţe, după modelul rezervei federale americane sau chiar a Băncii Angliei. Dar Germania, prin Bundesbank, s-a opus până în prezent să îi ofere controlul complet. În realitate, BCE cumpără de mai multe luni obligaţiuni emise de ţările aflate în dificultate (aproximativ 200 de miliarde de euro de un an), dar acest lucru este insuficient pentru o rezolvare durabilă a situaţiei.

Merkel, criticată şi de germani

Totuşi, la ultima lor întâlnire la Strasbourg, la 24 noiembrie, preşedintele Sarkozy a apreciat că a obţinut o miniconcesie din partea lui Merkel, amândoi convenind să se „abţină de la cereri pozitive sau negative" către BCE. Adică, dacă BCE, independentă prin natură, decide să cumpere datoria, fiecare îşi întoarce privirea. O altă posibilitate pentru redresarea zonei euro este crearea de euro-obligaţiuni, cu care Merkel nu este însă de acord. Inflexibilitatea sa a început însă să fie criticată în Germania, fostul cancelar Helmut Schimdt acuzând-o că izolează ţara.

„Nu putem exclude categoric recurgerea la euro-obligaţiuni. Ele ar putea deveni indispensabile", a afirmat şi comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, pentru cotidianul „Die Welt".Oettinger s-a raliat opiniei majoritare din cadrul zonei euro, în timp ce Angela Merkel a respins încă o dată euro-obligaţiunile ca remediu pentru criza din zona euro, în discursul de vineri în fata Bundestagului. Săptămânalul „Der Spiegel" scrie că „presiunea asupra lui Merkel creşte", dat fiind că Parisul şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, sunt în favoarea euro-obligaţiunilor.

Summit crucial

Întâlnirea de joi şi vineri a liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles ar putea fie să unească zona euro, fie s-o dezbine pentru totdeauna, scrie „Business Insider". Liderii europeni sunt constrânşi de griparea pieţelor financiare şi trebuie să acţioneze înainte ca pieţele să îngheţe. Germania, Franţa, Italia şi Belgia sunt ţările care simt cel mai puternic creşterea randamentelor obligaţiunilor. Unii analişti susţin că însăşi creditul Germaniei este pus în pericol. Dacă economia din zona euro continuă să se deterioreze, va fi doar o chestiune de timp pănă când sistemul bancar va ceda, avertizează economiştii.

Austeritatea îi goneşte pe italieni în Elveţia

Premierul italian Mario Monti s-a întâlnit, ieri, cu sindicatele pentru a le solicita sprijinul înainte ca Executivul să aprobe, astăzi, un plan de măsuri de austeritate, pe următorii doi ani, în valoare de 20-25 de miliarde de euro, scrie Reuters. Roma doreşte astfel să consolideze finanţele publice şi să preîntâmpine o criză acută a datoriilor.

Noul plan de reformă prevede accelerarea tăierilor din sistemul public de sănătate, mai précis o reducere a cheltuielilor cu 2,5 miliarde de euro în 2012 şi cu cinci miliarde de euro în 2013, conform informaţiilor furnizate de o sursă guvernamentală. Impozitul pe locuinţe, eliminat de guvernul Berlusconi, va fi reintrodus, pentru a aduce venituri de până la 3,5 miliarde de euro pe an. Impozitul pe venituri va fi progresiv, bogaţii plătind mai mult.

Cotidianul „La Repubblica" scrie, citând raportul întocmit de experţii europeni pe marginea situaţiei Italiei şi prezentat marţi de comisarul Olli Rehn, că ţara are nevoie urgentă de liberalizarea pieţei muncii şi de o legislaţie adecvată pentru a încuraja angajarea tinerilor şi femeilor.

Măsură de criză

În plus, experţii au spus că o reformă fiscală corectă care să unească impozitul pe venit cu cel pe proprietăţi ar constitui o armă eficientă în lupta pentru combaterea evaziunii fiscale. Tot pentru combaterea evaziunii fiscale, cabinetul Monti va interzice tranzacţiile în numerar de peste 500 de euro, scrie Reuters, citând surse din guvernul de la Roma.

Speriaţi de măsurile de austeritate şi de eventuala cădere a zonei euro, mulţi oameni de afaceri din Peninsulă îşi „delocalizează afacerile şi banii" în Elveţia. Potrivit unei asociaţii a contribuabililor italieni, numărul celor care şi-au deschis un cont bancar în Elveţia sau şi-au constituit depozite a crescut cu 7% din iunie 2011. Un consilier fiscal din Ţara Cantoanelor confirmă şi el numărul în creştere al italienilor care sunt hotărâţi să se mute în Elveţia. „Sunt pensionari şi oameni de afaceri care vor să obţină rezidenţă în Elveţia sau să-şi mute operaţiunile aici. Am avut mai multe cereri în acest sens decât am avut în 10 ani", subliniază consilierul fiscal citat de Reuters.

Artificiu

Miniştrii de Finanţe din zona euro vor să apeleze la un artificiu legislativ pentru a putea implica băncile centrale din statele zonei euro în lupta împotriva crizei economice. Potrivit Bloomberg, şefii Finanţelor au propus ca băncile centrale din zona euro să direcţioneze sume uriaşe către ţări ca Spania sau Italia prin intermediul FMI.

Americanii, cu ochii pe Europa

Tratativele dintre europeni, de spătămâna aceasta, vor avea loc sub privirea mai mult decât atentă a marilor lor parteneri economici. Secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner, va merge la Berlin şi la Frankfurt mâine, pentru a se întâlni cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi cu cel al Bundesbank, Jens Weidmann. Apoi, miercuri, Geithner va merge  la Paris, unde se va întâlni cu Nicolas Sarkozy. Secretarul Trezoreriei SUA va cere liderilor europeni să ia măsuri decisive la summitul de vineri, considerat crucial pentru a preveni scăparea de sub control a crizei datoriilor, dar nu va participa la reuniune, transmite Reuters.

Preşedintele Barack Obama i-a cerut lui Geithner să ofere ajutor şi sugestii europenilor, care pun la punct detaliile planurilor anticriză. Un oficial al Trezoreriei a indicat că liderii europeni au discutat cu reprezentanţii FMI despre furnizarea unor împrumuturi bilaterale care să fie folosite pentru creşterea resurselor Fondului. El a precizat însă că Statele Unite nu intenţionează să dea FMI astfel de împrumuturi, întrucât resursele instituţiei se află la un nivel adecvat.

În Europa se discută ca guvernele din zona euro să acorde FMI împrumuturi bilaterale prin intermediul băncilor centrale naţionale, în vederea susţinerii ţărilor cu probleme financiare. Aceasta ar fi una dintre soluţiile prin care să fie respectate cererile la nivel internaţional ca regiunea să folosească mai mult resursele proprii pentru rezolvarea crizei.