Pieţele financiare i-au venit de hac lui Berlusconi

„Il Cavaliere” a fost umilit ieri în Parlamentul italian, unde şi-a pierdut majoritatea. Aliaţii l-au părăsit, oameni din propriul partid îi cer să demisioneze, UE şi FMI vin să îl controleze la bani mărunţi. Toţi consideră că Berlusconi e de vină pentru dezastrul financiar.

Miliardarul, acum în vârstă de 75 de ani, a dominat politica italiană timp de 17 ani (10 ani ca premier). A trecut cu bine peste 52 de voturi de încredere. Nici scandalurile sexuale şi judiciare nu au putut să îl clatine. Acum însă, se pare că i-au venit de hac pieţele financiare şi trădarea aliaţilor, care îl acuză că el este cel care a provocat instabilitatea economică.

Ce se va întâmpla cu Italia dacă Berlusconi va fi demis din funcţia de prim-ministru?

Premierul ialian a reuşit să obţină doar 308 voturi (faţă de majoritatea absolută necesară, de 316 voturi din totalul de 630). Opoziţia nu a participat la vot. Au stat departe şi mai mulţi membri ai coaliţiei lui Berlusconi. Votul înseamnă că pachetul de reforme pe care trebuia să-şi dea acordul Parlamentul a trecut, dar că Berlusconi, în schimb, şi-a pierdut majoritatea, deoarece nu mai reuşeşte să-şi controleze propriul partid şi, în consecinţă, nici viitoarele voturi.

Cinci membri ai PdL declaraseră că nu vor lua parte la vot. Italia devine, cu Berlusconi în frunte, imposibil de guvernat.Opoziţia a declarat, imediat după vot, că, în aceste condiţii, Berlusconi trebuie să îşi dea demisia imediat, relatează Reuters. Nu este însă obligatorie. Silvio Berlusconi ar trebui să facă un pas înapoi şi să se ducă la preşedinte. Giorgio Napolitano ar avea în aceste condiţii mai multe soluţii la îndemână: alegeri anticipate sau chemarea liderilor politici pentru a crea un guvern de unitate naţională (soluţie puţin probabilă). Imediat după vot, Berlusconi a părăsit sala nervos, fără a face vreo declaraţie. Însă ministrul Apărării, Ignazio La Russa, a precizat că îl va consulta asupra următoarei mişcări pe preşedintele statului.

Şi înainte, şi după vot, premierul-playboy s-a văzut presat confruntat cu presiuni din toate părţile pentru a demisiona. Nu numai din partea opoziţiei.Umberto Bossi, liderul Ligii Nordului (extrema dreaptă, aliaţi la guvernare cu PdL), i-a cerut şi el ieri lui Berlusconi să demisioneze şi a explicat şi cine ar trebui să-l înlocuiască: Angelino Alfano, secretarul general al partidului lui Berlusconi.

Lovituri din toate părţile

Trădarea lui Bossi a fost "lovitura mortală" pentru Berlusconi, comentează Reuters. Nici aliaţii de la guvernare şi nici măcar cei din propriul partid nu mai au încredere că guvernul lui "Il Cavaliere" va putea să înfrunte criza economică tot mai acută şi că ar putea reda încrederea investitorilor în economia italiană. Înainte de votul de marţi, Berlusconi îşi sfida criticii încă, refuzând categoric să demisioneze şi dezminţind că ar fi rămas fără o parte din voturile necesare. 

Pieţele au strâns laţul

Nu a fost decât o altă umilire dintr-un şir mai lung. În urmă cu câteva zile, Berlusconi a fost nevoit să accepte tutela FMI şi UE, care îşi trimit experţii pentru a se convinge că guvernul său chiar implementează reformele. Înainte de asta, agenţiile de rating îşi exprimaseră neîncrederea în aceste reforme, retrogradând ţara şi băncile italiene.

Pieţele financiare şi moneda unică europeană erau în cădere accentuată marţi, înaintea votului din Parlamentul italian asupra finanţelor publice - reducere a cheltuielilor bugetare şi consolidare fiscală. "Victoria guvernului în votul din Parlament (n.r. - adoptarea măsurilor) nu va schimba cu nimic convingerea că zilele lui Berlusconi ca premier sunt numărate", a explicat Ben May, economist la Capital Economics. El a adăugat că, dacă premierul nu va demisiona, guvernul s-ar putea confrunta în curând cu o moţiune de cenzură. Iar dacă eurozona nu va acorda masiv asistenţă financiară Italiei în anii următori, presiunea falimentului va fi imensă, indiferent cine va fi la putere, mai crede economistul.

Bursele au căzut imediat după rezultatul votului  Foto: AFP

Economia, pe roşu

Luni, economia italiană ajunsese la nivelul de alertă maximă. Se afla, practic, în acelaşi punct în care erau Grecia, Portugalia şi Irlanda atunci când au solicitat ajutor de urgenţă de la FMI şi UE. Dobânzile cerute de investitori pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale italiene au ajuns la acelaşi nivel la care erau obligaţiunile guvernamentale elene, irlandeze şi portugheze chiar înainte ca aceste trei state să recunoască faptul că nu-şi permit să se împrumute la aceste costuri.

Randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale italiene cu scadenţa la 10 ani au atins un record de la introducerea monedei euro, ajungând la 6,68% pe an. Tot ceea ce este peste 6% este considerat de pieţe ca fiind nesustenabil. Mai mult, BCE a anunţat, ieri, că băncile italiene au nevoie de 111,3 miliarde de euro (finanţare a băncii centrale) pentru octombrie, adică şapte miliarde mai mult decât avusese nevoie în septembrie).

Săptămâna grevelor în Italia  Foto: AFP

Situaţia este cu atât mai gravă pentru Italia cu cât, în ciuda numeroaselor intervenţii ale Băncii Centrale Europene (BCE), care a cumpărat obligaţiuni guvernamentale italiene pentru reduce dobânzile, investitorii tot nu şi-au recăpătat încrederea în statul italian, iar dobânzile continuă să crească. Doar pentru a fi stabilizată pe moment, Italia ar avea nevoie de 600 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, aşa cum rezumă economiştii situaţia, Italia este prea mare ca să cadă (ca mărime este cea de-a treia economie europeană), dar este prea mare şi pentru a fi salvată.

„E dificil să găsim aici, în Europa, resurse pentru a introduce o ţară de dimensiunea Italiei în programul de salvare", a confirmat premierul finlandez Jyrki Katainen Parlamentului de la Helsinki.

308 parlamentari din totalul de 630 au votat pentru reformele fiscale. Pentru majoritate, Berlusconi ar fi avut nevoie de 316 voturi.

Guvernul grec şi-a dat demisia. Ce urmează?

Miniştrii din cabinetul lui Giorgios Papandreu şi-au prezentat ieri după-amiază demisia pentru a grăbi formarea guvernului de uniune naţională, cerut de Uniunea Europeană. După mai multe runde de negocieri, socialiştii de la PASOK şi conservatorii de la Noua Democraţie din Grecia s-au înţeles asupra numirii lui Lucas Papademos în funcţia de premier, au declarat încă de aseară surse din rândul socialiştilor. ,,Negocierile s-au încheiat cu o concluzie: Papademos va fi noul premier", a declarat aceeaşi sursă. ,,Acum se discută ultimele detalii", a mai spus aceasta.

Lucas Papademos, viitorul premier grec  Foto: AFP

Un economist care ştie să negocieze politic

În cursul după-amiezii de ieri, presa de la Atena susţinea că fostul vicepreşedinte al BCE, economist apreciat, nu mai este în cărţi pentru şefia guvernului de tranziţie de la Atena pentru că ar fi pus prea multe condiţii pentru preluarea funcţiei. Papademos ar fi cerut prelungirea mandatului Executivului său şi după 19 februarie, când au loc alegeri anticipate şi ar fi refuzat un guvern format exclusiv din tehnocraţi.

În vârstă de 64 de ani, Papademos a fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene în perioada 2002-2010, fiind cunoscut în lumea financiară şi academică drept un excelent economist. El şi-a făcut doctoratul în SUA, unde, o vreme, a şi fost profesor universitar.

Coleg în partidul socialist (PASOK) cu premierul demisionar Giorgios Papandreu, Papademos este cel care a supervizat tranziţia Greciei de la drahmă la euro, din poziţia de guvernator al Băncii Greciei 1994-2002. Fost consilier pe probleme financiare al premierului Papandreu, Papademos va trebui să conducă un guvern format din reprezentanţi ai PASOK şi ai partidului Noua Democraţie, până la alegerile anticipate din februarie.

Povara austerităţii

Negocierile pentru şefia noului Executiv de la Atena au fost grăbite la presiunea UE, care a cerut un guvern de uniune naţională la Atena şi un document în scris prin care noul Executiv să garanteze aplicarea programului de salvare a Greciei, care implică noi măsuri de austeritate.

Cehia introduce vârsta de pensionare de 70 de ani

Deşi Senatul ceh a respins măsurile de austeritate propuse de guvernul de centru-dreapta, opoziţia socialistă a încercat să le blocheze, Camera Deputaţilor, decizională, şi-a dat acceptul pentru pachetul de reforme. În Cameră deţin o majoritate confortabilă cele trei partide care formează guvernul de coaliţie (ODS, TOP 09 şi VV).

Astfel, din 2013 va avea loc o reformă extinsă a pensiilor. Treptat, vârsta de pensionare, atât la bărbaţi, cât şi la femei, va ajunge la 70 de ani. Se va introduce sistemul cu doi piloni şi casele private de pensii. Se va majora Taxa pe Valoarea Adăugată de la 10 la 14% şi se va introduce impozitul unic de 19%.

Au fost reduse şi beneficiile sociale. Astfel, în sistemul de sănătate se va majora coplata, în funcţie de nivelul de salarizare. Primele trei săptămâni de concedii medicale vor fi suportate de patroni. Medicamentele mai ieftine de 50 de coroane nu vor mai fi compensate, iar pentru o zi de spitalizare se vor plăti 100 de coroane, nu 60 ca până acum. O parte din ajutoarele sociale vor fi achitate numai dacă cei îndreptăţiţi vor efectua muncă în folosul comunităţii. 

Premierul Petr Necas speră că acest pachet de reforme îi va permite să reducă deficitul bugetar în 2012 de la 4,6 la sută la 3,5%, obiectivul final fiind reducerea sub trei la sută şi, cu timpul, realizarea unui excedent bugetar. Cehia nu face parte din zona euro. Guvernul de la Praga a tot amânat aderare, motivând că nu a făcut încă reformele necesare. Eva Galambos