Phenian - Seul şi retur

După patru zile de negocieri strânse, înalţi lideri militari sud şi nord-coreeni au convenit ca, pe 17 mai, să fie inaugurată prima legătură feroviară între cele două ţări, aflate

După patru zile de negocieri strânse, înalţi lideri militari sud şi nord-coreeni au convenit ca, pe 17 mai, să fie inaugurată prima legătură feroviară între cele două ţări, aflate tehnic, de 50 de ani, în stare de război.

Liniile ferate dintre cele două Corei au fost grav avariate în timpul războiului din 1950-1953 şi aşa au rămas. De câţiva ani, mai ales Coreea de Sud atrage Nordul în diferite proiecte de pace prin cooperare.

Reuniţi la Panmunjon, după mai bine de un an de revenire a răcelii între Phenian şi Seul, generali nord şi sud-coreeni au căzut de acord ca ambele state să garanteze securitatea exerciţiului civil din 17 mai, când două trenuri de pasageri vor parcurge circa 25 de kilometri, din care ultimii în teritoriul advers. Trenul Nordului vine pe coasta estică, cel din Sud, pe coasta vestică. Coreea de Sud presează pentru traversarea Nordului, din două raţiuni.

Beneficii reciproce

Prima este transferul de containere şi pasageri pe cale terestră către China, Rusia şi, mai departe, Asia sau Europa. Apoi, aducerea mai lesne a bunurilor produse, cu mâna de lucru ieftină nord-coreeană, în regiunea industrială dezvoltată în comun - platforma Kaesong, care a prelungit negocierea tratatului de liber-schimb dintre SUA şi Coreea de Sud.

La rândul său, Coreea de Nord poate primi astfel mai mulţi turişti sud-coreeni în popularele staţiuni montane de pe coasta estică.

Frontiera terestră dintre cele două Corei are 240 km, iar zona demilitarizată ocupă 0,5% din teritoriul Peninsulei Coreea. De-o parte se află 1,1 milioane de soldaţi nord-coreeni, de alta, 700.000 sud-coreeni şi americani. Pe apă, lucrurile stau mai puţin clar. Phenianul nu recunoaşte graniţa marină trasată de ONU după război şi nu a evitat conflicte navale cu vasele sud-coreene în regiunile bogate în peşte. De aceea, la negocierile chestiunii feroviare, generalii nord-coreeni au avut şi acest subiect pe agendă.

Catastrofă umanitară provocată

Seulul a căzut de acord, luna trecută, să reia trimiterea a 400.000 tone de orez în Coreea de Nord, după patru zile de tratative în acest sens la Phenian. Coreea de Sud a sistat ajutorul frăţesc după ce Nordul a încălcat acordul semnat în 13 februarie, care prevede închiderea reactorului nuclear de la Yongbyon în termen de 60 de zile, în schimbul reluării ajutoarelor umanitare. Comunicatul care anunţa reluarea ajutorului sud-coreean nu face totuşi nicio trimitere la programul nuclear nord-coreean.

Coreea de Nord are urgentă nevoie de ajutoare precum cel sud-coreean, întrucât recolta de anul trecut este pe terminate. Seulul, cel mai mare donator pentru Coreea de Nord, a sistat transporturile de alimente după ce Phenianul a testat o nouă rachetă în iulie 2006.