Pe ce se duc banii UE: posturi de lux pentru diplomaţi şi vaci fictive

O parte din bugetul de 7 miliarde al „Ministerului de Externe al UE“ va fi cheltuită cu sutele de diplomaţi trimişi spre destinaţii exotice. Nu se ştie din ce motive, UE are nevoie de 46 de diplomaţi în Barbados, 27 în Papua Noua Guinee, 11 în Insulele Solomon, 92 în Maroc etc.

În urma presiunilor Marii Britanii, liderii europeni au convenit până la urmă asupra unui buget UE pentru 2011  cu „doar" 2,9% mai mare faţă de cel din 2010. Iniţial, creşterea trebuia să fie de peste 6 procente.

Citeşte şi:

Educaţie on-line din bani europeni

Achiziţiile din proiectele finanţate cu fonduri UE, luate la bani mărunţi

Din bugetul total, circa 7 miliarde de euro se vor duce pe nou-înfiinţatul Serviciu European de Acţiune Externă, un "colos diplomatic" ce va avea un personal de peste 7.000 de oameni. Însă un imens scandal a stârnit în presa britanică faptul că mare parte din aceste posturi sunt sinecuri - posturi-recompensă, plătite generos din banii contribuabilului european. Sute de diplomaţi vor fi trimişi spre destinaţii exotice.

„Din motive încă necunoscute", comentează „The Daily Mail", UE va avea 46 de diplomaţi în insula turistică Barbados. Apoi, în minuscula insulă Vanuatu din Pacific (230.000 de locuitori), vor fi 6 diplomaţi. Mauritius, o altă bine cunoscută destinaţie turistică, dar din Oceanul Indian, va avea şi ea o reprezentare diplomatică UE supradimensionată: 39 de persoane. În naţiunea africană obscură din Burkina Faso vor fi trimise 49 de persoane din corpul diplomatic. În Maroc, vor fi 92, în Costa Rica -21,  în Papua Noua Guinee - 27, în Insulele Solomon - 11.

Nu mai puţin de 132 de diplomaţi din statele UE vor lua drumul Turciei anul viitor, în timp ce alţi 57 vor fi trimişi în Vietnam. Alţi 124 se vor duce către SUA şi 113 către Rusia. UE va avea nevoie de 86 de reprezentanţi în Bosnia-Herţegovina.

„Mine de aur"

Iar generozitatea pe banii contribuabililor se manifestă de la vârf în jos: şefa serviciului, britanica Catherine Ashton, va avea un salariu de 360.000 de euro pe  an. Cu alte cuvinte, va fi cel mai bine plătit politician de sex feminin din lume. Cel puţin 50 din cei 114 oficiali de rang înalt din SEAE vor avea salarii cuprinse între 180.000 şi 200.000 de euro pe an, adică mai mult decât premierul britanic, a cărui leafă e de 163.000 de euro pe an.

Dincolo de salariile deja stabilite, eurocraţii care îşi desfăşoară activitatea în afara Europei vor mai beneficia de o creştere salarială de 16%, bonus de expatriere, plus bani pentru şoferi, menajere, taxe pentru şcoala copiilor şi scutiri de taxe, bani pentru distracţie, premii de instalare etc.

Clădirea din Bruxelles în care îşi va desfăşura activitate serviciul va fi închiriată cu nu mai puţin de 12 milioane de euro pe an, iar alţi 40 de milioane de euro se vor duce pe limuzine blindate.

Corupţia - o altă gaură neagră

O altă  „gaură neagră" pentru UE este corupţia şi/sau neregulile la acordarea fondurilor europene. Raportul OLAF (serviciul de combatere a fraudei din cadrul UE) a indicat că prin aceste nereguli, au fost pierdute 1,4 miliarde de euro în 2009. Numărul de fraude a crescut cu 109% faţă de anul precedent. Banii s-au dus pe "vaci imaginare şi livezi de lămâi inexistente", scrie "The Telegraph". Mii de euro au fost plătiţi, de pildă, fermierilor din Slovenia pentru vaci pe care nu le aveau de fapt.

Cele mai multe fraude au fost raportate în 2009 în ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună (ce primeşte jumătate din bugetul UE), dar mai ales în privinţa fondurilor de coeziune - banii care se duc spre regiunile mai sărace ale Europei şi care înseamnă o treime din bugetul total al UE.

România, printre primii la fraude

România s-a situat pe un loc "fruntaş" pe lista corupţilor şi statelor cu nereguli. Potrivit raportului, două treimi din fraudele cu fonduri UE au fost comise de şase state membre: Bulgaria, România, Grecia, Italia, Polonia şi Spania. Un alt caz de fraudă remarcat de presa britanică este cel al banilor UE ceruţi pentru o livadă de portocali şi lămâi în Sicilia. În realitate, nu exista nici măcar un pom.

Dublarea salariilor în regiunea Dunării

Strategia Dunării, a cărei versiune finală va fi publicată de Comisia Europeană la 8 decembrie, îşi propune dublarea salariilor din regiune până în 2020, scrie „WAZ/EUobserver". O problemă semnalată este cea a preţului energiei, mai mare în regiune decât în restul UE.

Diplomaţia europeană în cifre

7.000 de diplomaţi vor alcătui „Ministerul de Externe al UE" şi vor fi trimişi către 137 de ambasade

7 miliarde este bugetul convenit pentru SEAE pe anul viitor

1,4 miliarde de euro s-au pierdut în 2009 din bugetul UE pe fraude şi nereguli

Galaţi: vile de protocol din bani europeni

Două foste vile de protocol din Vlădeşti şi Zatun, moştenite de Consiliul Judeţean Galaţi de la PCR, „au înghiţit" fonduri europene de peste 840.000 de euro pentru a fi transformate în centre transfrontaliere.

La un an de la inaugurare, ele au rămas ce erau şi până acum: două locaţii cu circuit închis, relevă o anchetă derulată de ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei în cadrul proiectului „Transparenţa fondurilor europene în România 2010". Birourile vilei de la Zatun seamănă mai mult cu nişte camere de hotel, la care se adaugă un teren de tenis cu nocturnă.

Singura activitate care a avut loc la Zatun a fost o conferinţă a Comisiei de Dezvoltare Regională şi Cooperare Transfrontalieră a Euroregiunii „Dunărea de Jos",  la 21 aprilie,  şi întâlnirile periodice de pregătire a comisiilor de specialitate cu tematică economică ale euroregiunii.

Subvenţii pe vaci inexistente

Raportul mai arată că circa două treimi din presupusele fraude implică şase ţări: Bulgaria, România, Grecia, Italia, Polonia şi Spania. În Slovenia şi în România, una dintre marile probleme din sector sunt subvenţiile acordate în ultimii doi ani unor femieri care au declarat un număr de vaci, dar pe care între timp le-au vândut, tăiat sau mâncat.

Concret, în România, fermierii primesc subvenţii pentru peste 1,2 milioane de bovine, pe baza informaţiilor declarate de fermieri la începutul lui 2008, potrivit celor mai recente statistici ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Recent, secretarul de stat al ministerului, Adrian Rădulescu, spunea că circa 4.200 de fermieri au declarat bovine pe care nu le mai deţin.

În ceea ce priveşte banii "irosiţi" în acest fel, fostul ministrul al Agriculturii, Mihail Dumitru, spune că peste 22 de milioane de euro au fost plătite anual unor persoane care între timp au vândut sau tăiat deja animalele sub motivaţia "negocierii istorice cu Bruxelles-ul".

Rădulescu spune că modul în care au fost acordate aceste subvenţii a fost modificat, urmând ca fermierii să primească bani pe vaca de carne şi pe cea de lapte (în funcţie de cantitatea vândută la abator, respectiv cota de lapte livrată). În ceea ce priveşte datele prezentate de Comisia Europeană, secretarul de stat spune că nu a fost înştiinţat de existenţa unui asemenea raport, iar ministerul nu are obligaţia să aibă o poziţie publică.