„Papandemonium“: infernul crizei se extinde

Un nou concept s-a născut în Grecia: criza economică şi politică, ce contaminează alte state. Pe scurt, „Papandemonium“, o combinare a numelui premierului (Papandreu) cu cel dat capitalei iadului - „Pandemonium“. „În sfârşit!“ titra ieri cotidianul elen „Ta Nea“.

„Primul mare pas pentru salvarea Greciei a fost făcut. Este o primă victorie!", scria cu litere de-o şchioapă pe prima pagină şi ziarul „Kathimerini". Liderul socialiştilor, premierul demisionar, Giorgios Papandreu, şi şeful opoziţiei conservatoare, Antonis Samaras, adversari politici şi foşti colegi de cameră în timpul studenţiei în Massachusetts (SUA), în anii '70, au ajuns la un acord politic. Un acord politic grăbit de presiunile Uniunii Europene, care a apreciat, prin vocea comisarului pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, că un guvern de uniune naţională este cea mai bună cale de ieşire din criză.

Papandreu şi Samaras au convenit ca la 19 februarie 2012 să aibă loc alegeri anticipate şi ca, până atunci, Grecia să fie condusă de un guvern de tranziţie, la care participă principalele partide de pe scena politică elenă.

Lucas Papademos, cel mai probabil, viitorul premier al Greciei    Foto: AFP

Papademos, succesorul lui Papandreu

Ziarele ,,Ta Nea" şi „Ethnos" relatau încă de ieri că funcţia de premier îi revine socialistului Lucas Papademos. În vârstă de 64 de ani, Papademos a fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene în perioada 2002-2010, fiind cunoscut în lumea financiară şi academică drept un economist talentat. El a făcut studii doctorale în SUA, unde a şi fost profesor universitar o vreme. Papademos este cel care a supervizat tranziţia Greciei de la drahmă la euro, din poziţia de guvernator al Băncii Greciei (1994-2002).

Consilier pe probleme financiare al lui Papandreu, Papademos este apreciat şi de liderul partidului de opoziţie, Antonis Samaras. El va trebui să aplice rapid noile măsuri de austeritate cerute de UE, FMI şi BCE.

Giorgios Papandreu, premierul demisionar (stânga) a ajuns la un acord cu liderul opoziţiei, Antonis Samaras (dreapta)   Foto: AFP

Efectul „yo-yo" pe pieţe

Tulburările de pe scena politică a Greciei, care pun sub semnul întrebării rămânerea Greciei în zona euro şi chiar soarta monedei europene, au avut un impact major asupra pieţelor. ,,Evoluţia pieţelor, de la obligaţiunile europene la monedele asiatice, depinde din ce în ce mai mult de schimbările de pe scena politică a unor state. Pe scurt, asta înseamnă risc politic", comentează „Financial Times" (FT). Iar oscilaţiile s-au ţinut lanţ în ultimele zile în Grecia - de la anunţul referendumului privind euro, la anularea lui, votul de încredere dat premierului Papandreu de parlamentul elen, urmat de retragerea sa din funcţie, la refuzul şi apoi acordul opoziţiei pentru un guvern de uniune naţională, toate s-au reverberat în pieţe, provocând oscilaţii de tipul jocului yo-yo.

Publicaţia britanică aminteşte că în doar 24 de ore, din momentul în care Franţa a anunţat că Atena poate decide să iasă din zona euro, până la anunţul privind anularea referendumului, moneda euro s-a apreciat şi depreciat în raport cu dolarul de cel puţin 17 ori.

„Pieţele sunt extrem de volatile, ele reacţionează rapid la orice schimbare politică. Este foarte greu să investeşti în astfel de locuri", a declarat, pentru FT, Andrew Balls, reprezentant al companiei Pimco, cel mai mare fond de investiţii în obligaţiuni la nivel mondial. „Este ca şi cum investitorii ar sta pe locurile din spate ale maşinii, politicienii la volan, iar prin parbriz nu se prea vede nimic din cauza ceţii", a explicat reprezentantul Pimco.

Problema este că pieţele reacţionează rapid nu atât la măsurile guvernelor, ci şi la declaraţiile făcute de unul şi altul dintre politicieni. Iar zilele acestea, în Grecia, au fost făcute o sumedenie de declaraţii contradictorii. Ce să înţeleagă investitorii din toate aceste jocuri politice? „Financial Times" a botezat, cu subînţeles, fenomenul „Papandemonium", combinând numele premierului demisionar, Papandreu, considerat responsabil de declanşarea haosului politic şi ,,Pandemonium", capitala Infernului din poemul „Paradisul Pierdut" al lui John Milton.

Falimentul, de neevitat

Mulţi economişti se îndoiesc şi că noul guvern grec va reuşi să impună împotriva voinţei populare tăierile de salarii şi creşterea taxelor, măsuri asumate în faţa creditorilor externi. „Sunt nişte paşi de bebeluş, care nu aduc o soluţie care să împiedice falimentul Greciei", susţine Bob Andres de la firma de consultanţă Merion Wealth Partners LLC, citat de Reuters.

Negocieri „bizantine"

Nici alegerile anticipate din februarie nu rezolvă criza politică din Grecia pentru că sondajele arată că nici PASOK, nici conservatorii de la Noua Democraţie nu ar obţine o majoritate suficientă pentru a guverna fără probleme. „Grecia riscă să se afunde şi după alegeri în negocieri bizantine, riscând falimentul şi ieşirea din zona euro", comentează Reuters.

Dincolo de politică şi finanţe, rămân oamenii, care încearcă să-şi salveze banii. Grecii, spre exemplu, investesc masiv în imobile de lux în Marea Britanie.

Ce fac grecii să-şi salveze banii?

Potrivit „Die Welt", doar în anul 2010, ei au cumpărat în Londra circa 72 de imobile în valoare de 1,15 milioane de euro, însemnând 3,1% din achiziţiile de clădiri din capitala britanică.  Investiţia în clădiri pe întreg teritoriul britanic ajunge în 2010 la circa 300 de milioane de euro. Grecii îşi transferă şi banii în băncile britanice, preferând depozitele în lire sterline şi dolari.

Click pe foto pentru a vedea evoluţia euro-dolar în funcţie de evenimentele din Grecia

Companiile străine caută şi ele soluţii să nu piardă investiţiile. TUI, cea mai mare companie de turism din lume, le-a cerut hotelierilor greci cu care colaborează să semneze noi contracte în care se precizează cum va plăti societatea facturile în cazul în care Grecia va părăsi zona euro şi va utiliza o altă monedă, relatează „Bild".

Haosul, menţinut de campaniile electorale

„Papandemonium"-ul grecesc pare să se fi extins şi în Italia, care se confruntă cu o criză majoră a datoriilor şi cu instabilitate politică. Presa de la Roma relatează că premierul Silvio Berlusconi va demisiona săptămâna viitoare. Haosul politic care debusolează pieţele are toate şansele să se manifeste la nivel global. Asta pentru că, în următoarele 12 luni, au loc alegeri în ţări care, însumat, reprezintă aproape jumătate din PIB-ul lumii.

Au loc alegeri prezidenţiale în Statele Unite, Franţa, Rusia, Finlanda, Taiwan şi Mexico. China va avea şi ea parte de o schimbare a structurilor de conducere, iar în Egipt şi Coreea de Sud vor fi organizate alegeri legislative.