Outsourcingul schimbă destinaţiile

China se pregăteşte să preia o mare cotă din serviciile pe care India le oferă companiilor occidentale. În Vest şi în Est cresc frustrările cauzate de fuga joburilor calificate

China se pregăteşte să preia o mare cotă din serviciile pe care India le oferă companiilor occidentale. În Vest şi în Est cresc frustrările cauzate de fuga joburilor calificate

Delocalizările multinaţionalelor occidentale şi companiile locale de înalte tehnologii care lucrează pentru Occident împing economia indiană de un trilion de dolari.

Deşi investeşte susţinut în educaţie superioară, India nu mai poate onora însă cererea de ingineri şi softişti sau trebuie să le plătească deja salarii occidentale. Ştafeta este preluată de China, care exploatează competitiv şi acest model de creştere economică.

David Ricardo teoretiza "avantajul competitiv al naţiunilor" din secolul al XIX-lea. Corporaţiile de la sfârşitul secolului XX au profitat de pe urma "externalizării activităţilor pentru care nu eşti cel mai bine echipat". Marile companii din statele dezvoltate occidentale sau orientale au început cu delocalizarea manufacturilor în China şi a relaţiilor cu clienţii în India - ori în America Latină sau Europa de Est - pentru a ajunge acum la outsourcingul servicilor informatice şi financiare, a cercetării şi dezvoltării.

Educaţie extensivă şi intensivă

Industria de outsourcing din India aduna în 2006 circa 23 miliarde de dolari, cu ochii la cele 60 de miliarde din 2010. O asemenea triplare necesită o majorare consistentă a ofertei de forţă de muncă specializată.

Chiar în "oraşul electronic" al Indiei, mulţi elevi nu au acces la calculator decât o oră pe săptămână, iar asta în şcolile sponsorizate de multinaţionalele indiene IT din Bangalore - dar toţi vor să se facă softişti, dacă nu şi magnaţi hi-tech. India produce peste 400.000 de absolvenţi în ştiinţe şi inginerie pe an - mai mult decât orice alt stat, dar industria IT locală cere guvernului încă mai multe locuri în universităţi şi o schemă naţională de certificări a calificărilor.

Trei giganţi IT indieni - Infosys, Wipro şi TCS - angajează peste 100.000 de noi absolvenţi în fiecare an: din 1,4 milioane de aplicanţi… Multinaţionalele străine care vin fără încetare în India au accentuat însă competiţia pentru profesioniştii IT locali, obligând companiile autohtone să crească salariile cu circa 20% şi să asigure oportunităţi de carieră mai bune decât străinii.

Chiar şi aşa, mulţi tineri indieni talentaţi pleacă în SUA sau UE pentru programele doctorale în computeristică, pe care universităţile autohtone nu le pot derula încă. Pe cei care decid să şi rămână acolo, India îi cheamă cu poziţii- cheie în organizaţii şi cu salariile vestice. Pe viitor, International Institute for Information Technology din Bangalore (IIT-B), creat cu sprijinul giganţilor IT şi hi-tech indieni, le va oferi studii de nivel internaţional chiar acasă.

Creşterea salariilor din sectorul IT al Indiei îi determină chiar şi pe tigrii din Bangalore să creeze - cu oblăduirea ambelor guverne - centre de dezvoltare în China, unde se găsesc informaticieni ieftin.

După India vine China

După ce au profitat de boomul outsourcingului în India, Infosys, Satyam şi Wipro contribuie acum la creşterea anuală de circa 40% a outsourcingului în China - industrie de 1,4 miliarde dolari în 2006.

China oferă o infrastructură superioară şi costuri salariale încă mici şi lucrează la îmbunătăţirea calificărilor şi a cunoaşterii limbii engleze.

Statul investeşte masiv în educaţia tehnică, iar companiile locale angajează profesori de engleză. Mulţi ingineri chinezi au studiat în America, iar mucaliţii spun că în curând vor fi mai mulţi vorbitori de engleză în China decât în SUA. Coreea de Sud şi Japonia găsesc în China nu doar apropierea de propriile pieţe, dar şi adaptabilitatea la limbile asiatice; ca urmare, Samsung a investit 18,5 miliarde dolari în China pentru reducerea costurilor producţiei de electronice.

Urmând exemplul indian, campaniile chineze de outsourcing încorporează în oferta lor tot mai multe aplicaţii avansate şi servicii de integrare. Deşi la început de outsourcing înalt calificat, un mare atu al Chinei - inclusiv în faţa Indiei - este exploziva cerere a propriei pieţe: potrivit IDC, în 2006, peste 40% din veniturile chineze din outsourcing de software s-au datorat multinaţionalelor care operează chiar în China. Ceea ce dă ofertanţilor de servicii chinezi posibilitatea de a creşte fără să facă faţă competiţiei indiene pentru pieţele nord-atlantice.

Luna trecută, Microsoft a plătit 100 de milioane dolari unor companii locale pentru acordarea de servicii necesare susţinerii extinderii pe imensa piaţă chineză. Stau la rând Motorola şi Nokia.

Iar 100 de oraşe chineze cu peste un milion de locuitori - din "valul doi" sau trei, ca Dalian sau Chengdu, - sunt foarte active în a atrage investitori prin tratament fiscal preferenţial, tradus în alte şi alte reduceri de costuri pentru companii. Xian, oraş cu patru milioane de locuitori din regiunea vestică în rapidă dezvoltare, are o "High-Tech Zone", unde companiile au parte de reduceri la chirii şi taxe până când ajung să facă profit doi ani la rând.

Marele experiment biotech început în China

După apariţia outsourcingului de servicii informatice, China este la ora sosirii masive a companiilor internaţionale de biotech. Ca şi Novartis sau Pfizer, AstraZeneca a deschis un "Innovation Center" la Shanghai.

În afara multinaţionalelor gigant vin tot mai multe firme medii sau mici cu strategii globale.

La începutul anului trecut, în China existau peste 750 de centre R&D create de capitalul străin - dar prin joint-venture cu parteneri locali. Principala atracţie locală este oferta continuă de profesionişti ieftini: munca unui expert chinez costă 1/5 - 1/10 din prestaţia unuia nord-american. Dincolo de Beijing şi Shanghai, care concentrează forţa intelectuală a ţării, parcuri industriale şi ştiinţifice din întreaga Chină se bat pentru companiile de biotech, garantând energie, apă şi broadband.

La care se adaugă tradiţionala relaxare a reglementărilor specifice: experimentele pe animale, mai ales pe primate, sunt o "specialitate chineză", de vreme ce sunt pedepsiţi mai mult activiştii pentru drepturile animalelor decât cei care le încalcă - constată Daniel Allen, freelancer londonez trăitor de trei ani în China. Prin astfel de cauze cumulate, stimulată şi de prescripţiile locale, industria biofarmaceutică din China a crescut anul trecut cu 15%. Deocamdată.

Topul destinaţiilor de afaceri ieftine

Potrivit grupului de cercetări globale Frost & Sullivan, India este destinaţia numărul unu mondială de outsourcing, concurată îndeaproape de China, după care urmează Irlanda, Singapore, Malaysia, Mexic, Republica Cehă, Polonia, Filipine şi Canada.

Raportul de cercetare pe 2006 se bazează pe răspunsurile a 300 de multinaţionale, din şapte domenii: servicii financiare, tehnologii, sănătate, bunuri de larg consum, transport, energie, media şi divertisment.

Ascensiunea rapidă a Chinei ca economie de outsourcing vine nu doar din calitatea încă slabă a infrastructurii şi creşterea salariilor din India, dar şi din propria capacitate de a executa atât simple funcţii de birou, cât şi sarcini înalt calificate, graţie volumului mare de talente locale.

Mai departe, Frost & Sullivan estimează o creştere anuală cu 15% a pieţei outsourcingului, până la 1,43 trilioane dolari în 2009, de la 930 miliarde anul trecut.
Motoarele creşterii rămân tehnologiile şi serviciile financiare, alături de îngrijirea sănătăţii şi producţia de bunuri de consum.

Alte destinaţii pentru funcţii înalt calificate sunt Rusia, pentru dezvoltare de software specializate şi Dubai, pentru servicii bancare şi financiare.

Exportul de specialităţi

Pas cu pas, terţii din economiile de outsourcing au ajuns să execute treburi de ingineri, doctori ori statisticieni la costuri mult mai mici decât cei din statele de origine ale ofertanţilor şi clienţilor. Companiile din statele dezvoltate rămân să lucreze cu tot mai puţină forţă de muncă, ceea ce creează deja probleme conducătorilor politici.
Nu doar că din 2000 SUA au trimis peste un milion de joburi industriale peste mări - pentru creşterea veniturilor corporaţiilor prin reducerea costurilor -, dar 90% din americanii plătitori de impozite constatau în 2005 reduceri ale veniturilor.

Integrarea globală egalizează salariile

La început au fost afectaţi - în bine sau rău, după amplasarea pe glob - muncitorii industriali. A venit acum şi vremea exportului slujbelor gulerelor albe din Occident către ţările sărace, dar bogate în competenţe. Noile sectoare de outsourcing sunt: dezvoltare de software, editare de ştiri, servicii legale, arhitectură şi design, cereri de asigurare, radiologie, analiză financiară sau animaţie hollywoodiană - a găsit cercetătorul David Llorito, de la The BusinessMirror din Manilla.

Economiştii americani se aşteaptă la trimiterea a peste 40 de milioane de joburi din servicii către state în curs de dezvoltare până în 2020. Iar cu toată "plasa socială" instituită de Washington, cei care le pierd nu-şi mai revin: ori rămân şomeri un timp nedefinit, ori îşi reduc câştigurile salariale.

E drept, apar şi date mai liniştitoare pentru occidentali. Work Foundation a găsit că migraţia joburilor din ultimii ani a avut un impact minor asupra gulerelor albe, din Marea Britanie de exemplu - unde preocupările compulsive pentru acest subiect s-ar referi mai curând la o "insecuritate economică generală". Organizaţia de promovare a celor mai bune practici de muncă a socotit că în primul sfert al anului 2007 au fost exportate "doar" 5,5% din slujbele europenilor.

După Vest, se teme Estul

Fenomenul exportului de slujbe înalt calificate se resimte la fel şi în statele dezvoltate ale Asiei. Singapore are încă cel mai mare PIB per capita din Asia. Alimentată de investiţiile străine în manufacturi industriale superior calificate, insula a devenit în anii "90 un centru major al producţiei de electronice şi semiconductoare - ceea ce i-a adus rapid una dintre cele mai înalte medii salariale din lume.

Companiile străine îşi fabrică însă acum electronicele şi semiconductoarele în China, Vietnam, Tailanda sau Filipine, iar oligarhii din jurul guvernului autoritar singaporez caută de urgenţă altă strategie economică salvatoare a statu-quo-ului naţional. Până atunci, rata mare de creştere pe care o raportează continuu micul stat ascunde inginerii şi analiştii financiari care fac taximetrie în aşteptarea altui loc de muncă precum cel pierdut.

China a demolat competitivitatea manufacturilor din statele asiatice dezvoltate, iar India le-a lovit direct la vârf, în sectorul serviciilor cu mare valoare adăugată, pe care li le oferă cu mari "discounturi". Sindicatele gulerelor albe din Australia sunt mai pricepute decât cele muncitoreşti: avertizează asupra compromisurilor în materie de securitate a datelor care vin cu outsourcingul şi cer băncilor să-şi întrebe clienţii înainte de a-şi exporta operaţiunile de birou din ţară - guvernul le aminteşte că salvarea în acest fel a unor joburi din prezent diminuează competitivitatea Australiei şi periclitează slujbele viitorului.

Ultima care cedează stindardul naţional în faţa outsourcingului prin vecini este Japonia, ale cărei corporaţii au rezistat tentaţiei mai ales de teama pierderii valoroaselor sale secrete de producţie. Ingineria bazată de internet şi piratarea produselor tehnologice japoneze, mai ales în China, obligă Japonia sau să arate marile sale costuri de R&D în preţul la consumator, sau să delocalizeze tot mai multe funcţii de inovare.

Vietnam, Egipt sau Europa de Est?

Fără complexe, Vietnamul se pregăteşte nici mai mult, nici mai puţin decât să surclaseze India şi China ca destinaţie populară pentru outsourcing. Preventiv, firma britanică de recrutări profesionale Harvey Nash a achiziţionat, pentru 1,8 milioane dolari, firma de recrutare SilkRoad din Ho Şi Min. Ideea e că jumătate din cei 84 milioane de vietnamezi au sub 25 de ani, studenţii în ştiinţe sunt 83% din totalul absolvenţilor, iar 9.000 de informaticieni se adaugă anual celor 80.000 din prezent.

Intel a investit deja un miliard de dolari în două fabrici de cipuri apărute în apropierea fostului Saigon, iar Honda Motor a comandat vietnamezilor servicii IT. Ceea ce face din Vietnam a treia destinaţie de outsourcing din Asia de Sud-Est, cu a doua creştere a PIB-ului după China.

Cu ochii la India, Egiptul are ambiţia de a atrage până în 2010 circa 1,1 miliarde din outsourcingul global, adică încincirea veniturilor de acest fel din 2005. Cisco, Google, IBM, Microsoft, Oracle sau Orange Business Service exploatează deja talentele IT egiptene.

Dacă în India străinii au voie să deţină doar 75% din companiile de tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, guvernul egiptean nu a pus nicio limită. Mai mult, Egiptul are de trei ori mai mulţi abonaţi la telefonie mobilă şi la internet decât India, ceea ce poate asigura un avans rapid al industriei IT locale. Mai ales că există o serie de clienţi din Orientul Mijlociu care preferă outsourcingul operaţiunilor de afaceri mai curând în Egipt decât în estul european sau asiatic.

De altfel, investitorii arabi din Golful Persic deţin 29% din valoarea tuturor proiectele de outsourcing din Egipt. În total, Cairo mizează anul acesta pe investiţii străine de opt miliarde dolari, în creştere cu 31% faţă de 2006.
Un alt curent îi duce pe căutătorii nord-americani şi vest-europeni de servicii profesionale ieftine spre Cehia, Ungaria şi Polonia - ori Rusia, Ucraina şi Belarus. IDC apreciază actualul volum de outsourcing IT captat de Europa Centrală şi de Est la 1% din cele 386 miliarde dolari în prezent circulate la nivel global. Cu România şi Bulgaria incluse, dar nu mereu şi spuse.