Orientul a luat faţa Vestului la construcţii faraonice

Zgârie-norii care au apărut în Rusia, Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat sunt o dovadă a boomului economic din aceste zone Frenezia construcţiilor înalte a cuprins Asia, Rusia

Zgârie-norii care au apărut în Rusia, Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat sunt o dovadă a boomului economic din aceste zone

Frenezia construcţiilor înalte a cuprins Asia, Rusia şi Golful Persic. New York-ul sau Londra nu au bani să ţină pasul cu aceste regiuni. Vor rămâne demodate oraşele occidentale?

Timp de un secol, New York‑ul a fost metropola zgârie-norilor, prototip al oraşului pe verticală. S-a înălţat continuu spre cer, din ce în ce mai repede.

A fost proclamat "întruchiparea aventurii în piatră, oţel şi sticlă" şi multă vreme a părut de neîntrecut. În cartea "Delirious New York" (New York-ul frenetic), din 1978, arhitectul Rem Koolhaas proslăvea aşa-numita "colonizare a cerului" care s-a iniţiat în acest oraş american. Nici atacurile asupra World Trade Center, din 2001, nu au diminuat entuziasmul faimosului expert pentru turnurile uriaşe, ca model al succesului.

În pofida dezastrului, competiţia pentru cei mai înalţi zgârie-nori a supravieţuit saltului în secolul XXI. Aspectul impresionant pe care îl conferă unui oraş este văzut ca oglindire a prosperităţii. Zgârie-norii sunt o dovadă a boomului economic.

Oraşele din est, mai dinamice

Metropole în plină dezvoltare economică - precum Beijing, Shanghai şi Dubai -, unde în ultima vreme se înalţă tot mai mulţi zgârie-nori extravaganţi, fac ca oraşe precum New York-ul să înceapă să pară demodate, în ciuda eforturilor de a ţine pasul cu timpul.

În Europa, partea de est începe să întreacă vestul în modernitate. Oraşe cum ar fi Moscova şi Istanbulul sunt mai dinamice decât Londra, Paris sau Milano. Nimeni nu s-a aşteptat la o astfel de evoluţie.

Occidentul priveşte cu gelozie dezvoltarea lor. Declinul pieţei americane a creditelor a dus la anularea sau la amânarea multor proiecte urbanistice importante.

Bătălia pentru "înălţimi", începută în urmă cu peste 100 de ani, intră într-o nouă fază. Şi deja se profilează noii câştigători: Rusia, Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat. Ţări precum Kazahstanul şi Qatarul ar putea deveni mai "falnice" decât Europa sau SUA.

Construcţiile din SUA sunt afectate de criza creditelor

Situaţia din Occident este complet diferită. În SUA, principiul la ordinea zilei pare a fi: cu cât o viziune arhitecturală este mai spectaculoasă, cu atât potenţialii investitori bat în retragere în sprijinirea proiectului.
Până nu demult, împrumuturile de bani - chiar sume uriaşe - erau relativ uşor de obţinut. Lucrurile s-au schimbat după declanşarea crizei financiare, în 2007.

Criza însăşi a fost cauzată, în SUA, de o piaţă supraîncărcată de credite ipotecare, solicitate pentru cumpărarea de case. Ironia face ca tocmai industria imobiliară să fie cauza faptului că nu se mai pot împrumuta bani cu uşurinţă.

Frenezia noilor construcţii a încetat. Proiectul pentru complexul Cosmopolitan Resort Casino din Las Vegas - compus din două turnuri a căror structură, de 180 de metri înălţime, a fost deja ridicată - este o victimă a crizei creditelor.

Proiecte care au avut de suferit

Pentru intrarea edificiului, proprietarul Ian Bruce Eichner comandase deja roboţi de nouă metri înălţime care să cânte "Disco Inferno" (hit interpretat de unul dintre cei mai în vogă cântăreţi de muzică hip-hop ai momentului, 50 Cent).

Potrivit "Wall Street Journal", proiectul este vizat de prescrierea ipotecii (construcţia ar putea fi pusă în vânzare de către finanţatori, pentru neplata împrumuturilor). Un alt exemplu este amânarea realizării proiectului Grand Avenue din Los Angeles, ale cărui costuri se ridicau la trei miliarde de dolari.

Un plan urbanistic care a întâmpinat de asemenea dificultăţi prevedea transformarea unei zone industriale cu spaţii dezafectate din Brooklyn (New York) într-o perlă arhitectonică.

Costurile de construcţie se ridicau la patru miliarde de dolari, şi arhitectul a fost obligat să reducă mărimea turnului cel mai înalt din complex. Primarul New Yorkului mai doreşte să revitalizeze Manhattanul, având în vedere - în primul rând - construirea unei staţii moderne de transport. Dar nu ştie cum poate să facă rost de 14 miliarde de dolari, cât ar costa proiectul.

Dubai, "raiul" macaralelor

Dubai este considerat paradisul speculanţilor în domeniul imobiliar. Se spune că jumătate din macaralele lumii au fost aduse în acest emirat.

Dubai cuprinde două peninsule în partea de vest şi o zonă cu clădiri mai vechi în partea estică, între care se desfăşoară un şir de zgârie-nori. Multe dintre turnuri prezintă elemente arhitecturale inspirate după clădiri celebre, cum ar fi turnul cu ceas San Marco, din Veneţia, sau turnul Chrysler, din New York.

Afişe uriaşe, care străjuiesc autostrăzile ce ajung până în deşert, fac publicitate unor inedite viziuni urbanistice, cum ar fi Arabian Ranches, Emirates Hills, Springs, Meadows, The Old Town, cu denumiri împrumutate din America. "Aproape totul este plătit cu bani din petrol", spune un angajat al emirului. Într-adevăr, Dubaiul a atras şi atrage numeroşi investitori. Miliardele lor ajungeau odinioară la New York.

Ciocnirea "arhitecturală" a civilizaţiilor

Experţii vorbesc deja de o adevărată "ciocnire arhitecturală a civilizaţiilor". Ironia situaţiei este că dezvoltarea metropolelor din Orient este girată - în multe cazuri - de arhitecţi de frunte din Occident.

Lucrând pentru noile guverne prospere şi pentru magnaţii din domeniul imobiliar, aceştia pot da frâu liber imaginaţiei pentru a realiza ceea ce astăzi ar fi de neconceput în propriile ţări. O clădire colosală a fost, de exemplu, concepută, nu demult, de arhitectul Koolhaas pentru a servi drept sediu al Televiziunii Centrale Chineze.

Un edificiu uimitor - care seamănă cu un aisberg - a fost proiectat de arhitectul Steven Holl pentru oraşul chinez Chengdu. Turnul Moscovei, sub forma unei piramide de 600 de metri înălţime, a fost conceput de arhitectul londonez Lord Norman Foster. Foster va mai realiza şi Insula de Cristal - cel mai mare edificiu din lume - pe o insulă din capitala rusă. Va fi "cel mai ambiţios proiect edilitar", după cum a dezvăluit însuşi arhitectul.

Extravaganţele nu lipsesc

Noile clădiri care împânzesc zone din Asia, Rusia şi Golful Persic nu sunt numai înalte. Acestea se caracterizează, de asemenea, prin forme îndrăzneţe, imitând crinii, harfele, corturile sau alte forme neconvenţionale.

Peter Schweger, un arhitect din Hamburg, descrie noul stil architectonic drept "absurd" sau o "nefericită înflorire a arhitecturii sculpturale".

Ca model de proiect "raţional", expertul exemplifică propriile turnuri pe care le-a conceput pentru Moscova. Investitorul acestora este rus şi cei mai mulţi dintre lucrători sunt chinezi.

Unul dintre turnuri - supranumit "obeliscul panoramă" - este considerat una dintre cele mai înalte clădiri din Europa. Peter Schweger nu este interesat să proiecteze clădiri şi pentru China.

Doreşte însă să contribuie la edificarea unor zgârie-nori în Dubai, care fac parte dintr-un complex urbanistic numit "Perla Dubaiului".

Occidentul se confruntă cu probleme

Potrivit unui studiu realizat de Urban Land Institute din Washington, un număr mare de proiecte europene, care până nu demult erau pe punctul de a fi demarate, se află deja în "moarte clinică".

Vittorio Lampugnani, un arhitect italian care lucrează la Milano şi care este, totodată, profesor la Zürich, susţine însă că oraşe precum Shanghaiul nu vor rămâne atractive pe termen lung. El consideră că metropolele europene oferă o calitate a vieţii care va fi la mare căutare pe viitor.

Lampugnani recunoaşte că există cazuri în care arhitecţi fără experienţă optează să meargă în Asia, unde construiesc zgârie-nori spectaculoşi, în timp ce arhitecţi cu cele mai bune rezultate la învăţătură rămân în Europa şi se pot considera fericiţi dacă prima lor comandă este proiectarea unei case de vacanţă pentru propriii părinţi.

În Spania, companiile de construcţii estimează că numărul proiectelor noi va scădea cu 70% faţă de anul trecut. Dar nu toate oraşele europene acceptă resemnate să devină "muzee în aer liber".

Londra, de exemplu, cel mai important centru financiar al Europei, vrea să-şi înveselească măreţia victoriană cu simboluri futuriste. Este vorba de cel puţin 20 de turnuri, dintre care unul sub formă ovoidală.