Organismele modificate genetic, pentru unii - mană cerească, pentru alţii - fruct otrăvit

Între Europa şi Statele Unite ale Americii se duce un adevărat război transatlantic pe tema manipulării genetice La 13 ani de la cultivarea în scop comercial a primelor plante modificate

Între Europa şi Statele Unite ale Americii se duce un adevărat război transatlantic pe tema manipulării genetice

La 13 ani de la cultivarea în scop comercial a primelor plante modificate genetic, comunitatea ştiinţifică internaţională încă nu a tranşat clar dacă acestea au sau nu efecte negative asupra organismului uman. Se duce un adevărat război transatlantic pe această temă, între SUA şi UE. În Statele Unite s-a dezvoltat o industrie de creare a unor asemenea plante, pe care încearcă să le exporte în întreaga lume. În Europa, unde organizaţiile ecologiste sunt deosebit de puternice, OMG-urile au viaţă grea. O tabără susţine că plantele modificate genetic ar putea fi o soluţie în viitor pentru schimbările climatice, cealaltă spune că, din contră, reprezintă un atentat la biodiversitate şi la sănătatea omului. Ultima găselniţă în materie de OMG-uri este introducerea unor gene umane plantelor, pentru a fi transformate în aliment-medicament.

Pentru mulţi dintre susţinătorii manipulării genetice, medicina de mâine va fi cu siguranţă transgenetică. Fructe-vaccin, bacterii-dopante, lapte medicament. Multe dintre acestea au fost deja experimentate, altele sunt pe cale de a fi. Înrăutăţirea condiţiilor pedoclimatice, diminuarea resurselor naturale şi explozia demografică în anumite zone le-au dat cercetătorilor argumente să justifice "inventarea" unor soluţii de diversificare a raselor de animale şi a soiurilor de plante. Dar, susţin unii, s-a ajuns prea departe. De exemplu, genele unui peşte pot fi transferate la o plantă de tomate sau la o căpşună pentru a le conferi rezistenţă sporită la temperaturi foarte scăzute. Plantele obţinute prin astfel de tehnici de inginerie genetică sunt forţate să producă substanţele chimice ale peştelui, ajungând să elaboreze o substanţă pe care peştii o produc în mod natural, pentru a supravieţui în apă rece.

Alimentele "Frankenstein"

Dacă tabăra moderată acceptă totuşi plantele modificate genetic cu gene provenite de la acelaşi regn, nici nu vrea să audă de introducerea unor gene umane plantelor destinate consumului uman. Ecologiştii susţin că nimeni nu va dori să mănânce alimente derivate parţial de la om, "Alimente Frankenstein" deoarece ar semăna cu un act de canibalism. Unii îşi simt ameninţate credinţele, valorile şi principiile etice, alţii - fiinţa biologică. O parte a comunităţii ştiinţifice susţine că folosirea alimentelor ce conţin gene provenind de la insecte, peşti şi animale pot provoca efecte imprevizibile în organism. În ultimii ani, medicii se confruntă tot mai des cu sindromuri alergice noi datorită toxicităţii alimentelor. Genele nou introduse pot produce proteine la care unii oameni au alergii. Cele mai frecvente alergii sunt la ouă, lapte, peşte, soia şi cereale. Prezenţa genelor-marker poate declanşa creşterea rezistenţei la antibiotice. Specialiştii în industria alimentară nu sunt însă convinşi dacă alimentele provenind din organisme modificate genetic sunt mai periculoase pentru om decât, de pildă, aditivii industriali.

OMG-urile, dependente de creatori

Culturile cu plante modificate genetic sunt dependente aproape în totalitate de companiile care le-au creat. Spre exemplu, agricultorii vor fi obligaţi în fiecare an să cumpere seminţele pentru o nouă recoltă. Din momentul în care fermierii au acceptat să cultive plante modificate genetic, trebuie să achiziţioneze şi restul de la aceeaşi firmă. Şi aceasta deoarece un OMG este creat genetic pentru a fi rezistent la anumite tipuri de pesticide pe care nu le găseşti decât la "creator". Cea mai puternic afectată de extinderea OMG-urilor ar fi industria europeană a pesticidelor. Singurele companii care produc substanţe chimice pentru protejarea culturilor transgenetice sunt preponderent americane.

Mai mult, aceste companii au produs plante care nu pot fi întreţinute decât cu un anumit produs chimic şi, în consecinţă, "vând la pachet" seminţele şi pesticidul. Acuzaţiile unor oameni de ştiinţă că aceste practici sunt deosebit de periculoase s-au înteţit după ce, în 1999, când "Delta & Pine Land Co", cumpărată între timp de gigantul Monsanto, lider mondial în producţia de organisme modificate genetic, a introdus în cromozomul plantelor un virus care, în faza finală de maturaţie, declanşează secreţia unei toxine care asigură sterilitatea plantei pentru următoarea generaţie. În felul acesta creşte preţul seminţelor fertile pentru o singură însămânţare. Agricultorii, mai cu seamă cei din ţările mai puţin dezvoltate care obişnuiesc să păstreze o parte din recoltă pentru reînsămânţări, vor fi nevoiţi să-şi cumpere an de an materialul săditor.

S-a răspândit îndată în întreaga lume teama că Monsanto, păstrând pentru sine secretul noii invenţii, va introduce în circulaţie plante conţinând virusul sterilităţii.

Păreri împărţite pe bătrânul continent

Europa şi consumatorii europeni rămân neîncrezători cu privire la organismele modificate genetic. Cu ocazia celui mai recent sondaj de opinie efectuat în statele membre UE, majoritatea cetăţenilor s-au declarat împotriva utilizării acestora. Unele state membre UE, precum Austria, Polonia şi Germania, au stabilit chiar zone interzise cultivării OMG-urilor. Rezistenţa este motivată de temerile că OMG-urile ar putea dăuna biodiversităţii şi sănătăţii umane. Cu toate acestea, respingerea categorică a acestor culturi a condus la un decalaj uriaş în acest domeniu al cercetării între UE şi SUA sau China. Vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu industria şi întreprinderile, Gunther Verheugen, afirma că "biotehnologia va deveni o componentă-cheie în cadrul procesului de îmbunătăţire a competitivităţii Europei.

Biotehnologia şi ştiinţele vieţii joacă un rol din ce în ce mai important în viaţa noastră, care va afecta aproape fiecare domeniu al activităţii umane. Biotehnologia a avut un început întârziat în Europa, însă situaţia s-a îmbunătăţit. Europa are mai mult de 1.900 de companii din domeniul biotehnologiei, dar nu este încă de ajuns", a precizat Verheugen, care recunoaşte că plantele modificate genetic pot deveni o sursă majoră de material pentru produsele biofarmaceutice.

Gunther Verheugen spune că Europa trebuie să se hotărască dacă doreşte să utilizeze întregul potenţial al biotehnologiei verzi pentru a deveni competitivă faţă de ţări precum SUA, Canada, Australia, China şi India. Philippe Busquin, fostul comisar european pentru cercetare, afirma că UE trebuie să acţioneze urgent pentru a opri exodul cercetătorilor şi al companiilor europene pentru a menţine competitivitatea sectorului agroalimentar european".

Eurodeputatul irlandez Mairead McGuinness, susţine că, pentru a schimba percepţia în rândul europenilor asupra OMG-urilor, "oamenii de ştiinţă au datoria de a ieşi mai des din laboratoarele lor, pentru a-şi explica activitatea în faţa cetăţenilor obişnuiţi."

Joaca de-a Dumnezeu

Acum se lucrează la viţa-de-vie transgenetică. Intenţia multinaţionalelor este de a introduce OMG-uri în butucii de viţă şi în drojdia de vin cu scopul de a obţine vinuri cu arome de căpşuni, zmeură sau de banană. O echipă de chimişti japonezi de la Institutul de Ştiinţe ale Organismelor Vii de la Universitatea Keyo afirmă că a dezvoltat un procedeu care permite să se conserve un volum important de informaţii numerice timp de un secol pe genele unui organism viu, precum bacteria. Această formă de stocare a informaţiilor numerice - susţin cercetătorii - ar putea permite laboratoarelor să înmagazineze date pe organisme vii modificate genetic. Ei afirmă că au dezvoltat o tehnologie care permite stocarea de informaţii în mai multe locuri pe genele unei bacterii, ceea ce înseamnă mai ales diminuarea riscurilor de distrugere a informaţiei ca urmare a mutaţiilor genetice care apar de-a lungul timpului. În testele sale, echipa de cercetători a gravat, sub formă criptată, pe o bacterie nonpatogenă - bacilul subtilis - un scurt mesaj scris, utilizând un procedeu care permite transcrierea informaţiilor alfanumerice în elemente chimice. Pentru a regăsi datele, este suficient să se compare genomul normal al bacteriei cu cel modificat, diferenţele reprezentând, de fapt, mesajul criptat.

Consumatorul european ştie ce are în farfurie

Cu toate că în Uniunea Europeană plantele modificate genetic nu sunt cultivate pe scară largă, acestea ajung pe masa consumatorului prin intermediul alimentelor procesate importate. UE a găsit totuşi o modalitate de avertizare a consumatorului pentru ca acesta să poată alege ce mănâncă. Europarlamentarii au votat anul acesta reguli stricte privind produsele biologice. Ei au propus pentru scăderea la 0,1 la sută a pragului de contaminare cu organisme modificate genetic. Executivul european a decis că produsele alimentare nu pot fi comercializate ca produse biologice dacă în conţinutul lor se află OMG în proporţie de peste 0,9 la sută. În Statele Unite, legislaţia nu obligă producătorii să avertizeze consumatorul cu privire la prezenţa OMG-urilor în diverse alimente. Cea mai mare suprafaţă cultivată cu OMG se află în SUA, aproximativ 42,8 mil. ha, reprezentând 63% din întreaga suprafaţă cultivată cu OMG pe plan mondial. Pe locul doi se situează Argentina, cu 14 mil. ha (21% din total suprafaţă cultivată cu OMG), urmată de Canada cu 4,4 mil. ha (6%), Brazilia cu 3 mil. ha (aproximativ 5%), China cu 2,8 mil. ha (4%).