Ore decisive pentru statul palestinian

La ONU va fi depusă cererea de aderare a Palestinei. Mahmoud Abbas, preşedintele Autorităţii Palestiniene, aflat zilele acestea la New York, se aşteaptă la „o situaţie foarte dificilă“ după ziua de 23 septembrie.

La acea dată, Adunarea Generală a ONU urmează să ia în discuţie admiterea a încă unui stat (al 194-lea), cel palestinian, cerere care ar urma apoi să fie discutată de Consiliul de Securitate. Numai că SUA şi Uniunea Europeană ar dori să evite o confruntare internaţională pe tema aderării palestinienilor la ONU, date fiind aspectele delicate ale unui asemenea demers.

La rândul său, diplomaţia israeliană depune eforturi, în această perioadă, pentru evitarea recunoaşterii unui stat palestinian. Ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a avut întâlniri cu înalţi funcţionari americani - printre care şi generalul David Petraeus - cele două părţi încercând să găsească o modalitate de a aduce Israelul şi pe palestinieni la masa negocierilor, evitându-se astfel o recunoaştere directă (în cadrul ONU) a unui stat palestinian.

În această direcţie s-au desfăşurat şi negocierile de la sfârşitul săptămânii trecute în cadrul Cvartetului pentru Orientul Mijlociu (din care fac parte SUA, Rusia, Uniunea Europeană şi ONU), la care au luat parte şi emisari palestinieni şi israelieni. Obiectivul principal: readucerea celor două părţi la masa negocierilor înainte de data de 23 septembrie, când este prevăzută discutarea în plen a cererii adresate ONU de Autoritatea Palestiniană, ceea ce ar echivala, în termeni diplomatici, cu o recunoaştere a „statului palestinian".  „Este dreptul nostru legitim de a cere aderarea statului Palestina la ONU", susţine pe de altă parte Mahmoud Abbas, care recunoaşte totuşi că demersul în cauză este extrem de dificil.

La New York a avut loc totuşi un contact important: premierul palestinian, Salam Fayyad, s-a întâlnit cu ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak. Întâlnirea a avut loc pe fondul unei intense activităţi diplomatice, la care participă oficiali americani, europeni, ruşi şi reprezentanţi ai ONU.

Frontierele, nod dificil

La rândul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus în repetate rânduri că „este gata pentru compromisuri dureroase" pentru a ajunge la pace cu palestinienii, dar ţine să precizeze  că ţara sa nu va accepta să revină la frontierele din 1967. „Israel va fi generos în ceea ce priveşte mărimea unui stat palestinian, dar vom fi fermi când va fi vorba de trasarea frontierei", precizează Netanyahu. Palestinienii au reacţionat la scurt timp după aceste declaraţii ale premierului israelian, acuzându-l că „adaugă obstacole nejustificate procesului de pace, ceea ce demonstrează că nu se doreşte de fapt niciun proces de pace".

Totuşi, preşedintele american Barack Obama susţine crearea unui stat palestinian demilitarizat care să înglobeze Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est. „Frontierele Israelului şi ale Palestinei ar trebui să fie stabilite pe demarcaţiile din 1967, cu schimbări cu care ambele părţi să fie de acord, cu scopul de a stabili frontiere sigure şi recunoscute de cele două state", a spus Obama. Este vorba de graniţele dintre Israel, Egipt şi Iordania din iunie 1967, adică dinainte de Războiul de şase zile. Declaraţiile preşedintelui american i-au adus, la acea vreme, critici severe din partea republicanilor de la Casa Albă, care l-au acuzat că „părăseşte" Israelul.

Recunoaştere şi nu prea

Presa internaţională comentează la unison că zilele acestea sunt dificile (dar şi hotărâtoare) pentru un eventual stat palestinian. Acesta are şanse de a fi recunoscut de majoritatea statelor din cadrul ONU, dar nu va fi admis ca membru, în primul rând din cauza veto-ului invocat de SUA. Palestina mai are un „punct dureros": principalul ei deziderat este suveranitatea, politică şi teritorială. Poate fi recunoscută de restul statelor, dar nu este suverană.

O parte din teritoriul ei este în continuare ocupat de Israel şi, chiar dacă se va numi „stat", aceasta nu va reglementa problema refugiaţilor sau a palestinienilor discriminaţi din Israel.

Susţinere pentru Palestina

Un sondaj realizat de BBC în 19 ţări arată că, la nivel global, sprijinul pentru recunoaşterea la ONU a unui stat palestinian depăşeşte opoziţia faţă de o astfel de decizie. 49% din persoanele chestionate s-au arătat favorabile recunoaşterii statului palestinian. Sondajul arată un sprijin majoritar în patru ţări predominant musulmane, dar şi în China.

Cel mai redus nivel de susţinere a fost înregistrat în India (cu doar 32% în favoarea unei asemenea rezoluţii), iar cel mai ridicat nivel s-a înregistrat în Egipt (90%). În cele trei state UE incluse în sondaj, situaţia este asemănătoare. Spre exemplu, în Franţa, 54% din cei chestionaţi ar susţine recunoaşterea Palestinei.

"Este dreptul nostru legitim de a cere aderarea statului Palestina la Organizaţia Naţiunilor Unite."
Mahmoud Abbas
preşedintele Autorităţii Palestiniene