Opoziţia slovacă refuză să se alieze cu premierul Fico

Deşi partidul de stânga al lui Robert Fico a câştigat alegerile, opoziţia de centru-dreapta vrea puterea pentru ea. Fico nu poate forma o majoritate fără centru-dreapta: partidul său a obţinut 71 de locuri, iar opoziţia – 79. Opoziţia refuză să facă o alianţă cu fostul premier. 

Alegerile legislative din Slovacia au fost câştigate, cu 34,8 la sută, de Smer, partidul socialist al premierului Robert Fico. Preşedintele Ivan Gasparovici  i-a încredinţat imediat formarea noului guvern.

Dar analiştii  apreciază că viitorul cabinet va fi format dintr-o coaliţie de centru-dreapta. Chiar dacă Smer s-a prezentat chiar mai bine decât cu patru ani în urmă, aliaţii săi cu care formase guvernul au avut rezultate mult sub aşteptări. Mişcarea Pentru o Slovacie Democratică a lui Vladimir Meciar nu a reuşit să intre în parlament,  iar Partidul Naţional Slovac al lui Ian Slota a obţinut 5,7%.

Astfel că Fico nu ar dispune decât de 71 de locuri din cele 150 ale parlamentului slovac, în schimb partidele de opoziţie împreună - 79.  Dar acestea au declarat că nu îşi doresc o alianţă cu Smer.

Campanie pe internet

Dacă locul doi a fost ocupat, potrivit aşteptărilor, de Uniunea Creştin- Democrată Slovacă (SKDU), cu 15,4 la sută, cea de a treia forţă politică a devenit Partidul Solidarităţii şi Libertăţii (SaS), cu 12, 1 la sută.

Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât SaS s-a format abia cu un an în urmă, nu are decât 256 de membri, din cauza condiţiilor foarte stricte de acceptare  (nici un fost membru al partidului comunist sau informator, cotizaţii începând de la 100 de euro etc) şi are un program ultraliberal care susţine, printre altele, legalizarea drogurilor uşoare şi a căsătoriilor între homosexuali.

Richard Szulik, liderul noii formaţiuni, a început recrutarea membrilor pe blogul său şi campania electorală s-a desfăşurat pe internet, mai ales pe site-urile de socializare.

Ungurii de la „Puntea"

O altă victorie neaşteptată a fost intrarea în parlament a partidului maghiaro-slovac „Puntea" (Hid-Most). Cu peste 8%, formaţiunea a eliminat tradiţionalul partid al etnicilor maghiari, MKP (Partidul Coaliţiei Maghiare).

Preşedintele noului partid, Bela Bugar, care fusese şi liderul MKP, şi-a dat seama că linia de confruntare, cu nuanţă naţionalistă a vechii formaţiuni nu corespunde realităţilor slovace şi că mulţi alegători maghiari preferă înţelegerea cu populaţia majoritară.

De aceea, el  nici nu numeşte „Puntea" un partid etnic ci unul civic, iar programul formaţiunii cuprinde, alături de probleme specifice ale etnicilor maghiari (precum învăţământ în limba maternă) şi chestiuni de interes general. Partidul va trimite în parlament şapte deputaţi maghiari şi şapte deputaţi slovaci. Eşecul MKP este din vina partidului la putere în Ungaria - Fidesz, spun analiştii.

Reprezentanţii maghiarilor i-au atras atenţia şefului Fidesz, Viktor Orban că legea dublei cetăţenii şi denunţarea Trianonului va avea efecte negative asupra ungurilor din Slovacia. Însă pentru Fidesz au prevalat interesele de politică internă. Viktor Orban a fost astfel, „cel mai bun agent e lectoral" al partidul naţionalist al lui Ian Slota.

Voturile Rromilor, cumpărate

Partidul Coaliţiei Rromilor - SRK - a reuşit să obţină doar 0,27% din voturi, deşi minoritatea rromă este una destul de mare în Slovacia. Potrivit presei slovace, voturile acestora au fost cumpărate de partide mai mari.

Opoziţia vrea austeritate. Premierul - nu

Premierul Robert Fico şi Iveta Radicova, lidera opoziţiei

Dreapta slovacă care pledează pentru austeritate bugetară şi restrângerea cheltuielilor pregăteşte propria coaliţie de guvernare, chiar dacă preşedintele ţării, Ivan Gasparovic, l-a mandatat pe actualul premier, socialistul Robert Fico, să alcătuiască cabinetul.

Deşi Smer, partidul lui Fico, a câştigat alegerile legislative din 12 iunie cu 34,8%, poziţionându-se pe primul loc, analiştii nu-i acordă mari şanse de a se menţine în post. Partenerii săi politici nu au mai intrat în Parlament, iar formaţiunile de dreapta i-au refuzat colaborarea.

Împreună, Uniunea Creştin-Democrată Slovacă (SDKU), Partidul Solidarităţii şi Libertăţii (SaS) şi maghiaro-slovacii din Hid-Most ("Puntea") deţin în Parlamentul de la Bratislava 79 de locuri din 150, iar refuzul lor de a colabora cu Fico va face imposibilă validarea guvernului.

În campanie, Fico a promis să nu mărească taxele şi să menţină intact statul social, în timp ce partidele de dreapta au pledat pentru un program de austeritate bugetară, ce ar avea ca rezultat redresarea economică a ţării.

Deşi "matematica parlamentară" îi e potrivnică lui Fico, preşedintele Gasparovic a preferat, totuşi, să ia în calcul rezultatul de la urne. Potrivit Bloomberg, Gasparovic îi întoarce astfel lui Fico serviciul de anul trecut, când premierul i-a sprijinit realegerea în fruntea statului.

Redresare dureroasă

Deficitul bugetar al Slovaciei, prognozat anul acesta la 5,5%, ar putea atinge, în realitate, 7,4%, dacă noul guvern nu va reduce cheltuielile şi nu va spori taxele. 

Slovacia a înregistrat o creştere record (+10,4% în 2007 şi +6,4% în 2008), până în 2009, când a scăzut la 4,7%. Iar nivelul datoriei publice, de 28% din PIB în 2009, riscă să atingă curând 41%, avertizează economiştii.