Oficial NATO, şcolit de spionii ruşi!

>> Şeful Comitetului pentru informaţii al Alianţei Nord-Atlantice, Sandor Laborc, a fost "student" al academiei KGB. Numirea lui Sandor Laborc în funcţia de şef al Comitetului pentru

>> Şeful Comitetului pentru informaţii al Alianţei Nord-Atlantice, Sandor Laborc, a fost "student" al academiei KGB.

Numirea lui Sandor Laborc în funcţia de şef al Comitetului pentru informaţii al NATO stârneşte controverse, având în vedere că acesta s-a pregătit în perioada 1983-1989, la academia KGB de la Moscova.

Diplomaţi citaţi de cotidianul "International Herald Tribune" susţin chiar că această numire este de natură să "compromită securitatea alianţei", în condiţiile în care în cadrul acestui comitet se întrunesc, pentru a analiza şi a face schimb de informaţii, toţi şefii serviciilor secrete din ţările NATO. Laborc, în vârstă de 49 de ani, şef al "Oficiului ungar pentru siguranţa naţională" (NBH), a primit funcţia în NATO la scurtă vreme după ce a fost desemnat de premierul ungar Ferenc Gyurcsany pentru şefia NBH.

Probleme şi în Ungaria

Iniţial, Comisia pentru siguranţă naţională a parlamentului de la Budapesta i-a respins lui Laborc candidatura pentru NBH, unul dintre motive fiind că acesta a urmat, în perioada comunismului, cursurile Universităţii Feliks Dzerjinski din Moscova (academia KGB). Mai mult, opoziţia ungară a comentat că numirea lui Laborc în funcţia de şef al NBH reprezintă o dovadă clară a influenţei pe care o exercită Rusia asupra guvernului socialist condus de Ferenc Gyurcsany.

În ciuda acestor aspecte, Gyurcsany şi Szilvasy, ministrul responsabil de serviciile secrete, l-au desemnat pe Laborc la şefia serviciilor secrete ungare. Spre deosebire de alte state care s-au alăturat Uniunii Europene şi NATO, Ungaria nu a interzis foştilor comunişti să deţină funcţii publice şi nici nu a decis lustrarea foştilor membri ai serviciilor de securitate.

Aliaţii nu comentează

Un înalt diplomat occidental care a dorit să i se păstreze anonimatul a menţionat că, dacă "este evident că toate informaţiile NATO împărtăşite Bulgariei ajung direct la Moscova, întrucât în România şi Bulgaria vechea nomenclatură şi serviciile secrete comuniste s-au păstrat, în cazul Ungariei acest lucru este foarte, foarte dezamăgitor".

Purtătorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, a refuzat să comenteze aceste informaţii, la fel şi mai multe misiuni occidentale la NATO, inclusiv cea a SUA. Un diplomat est-european a subliniat că "NATO decide pe bază de consens", în timp ce un diplomat occidental a remarcat că "ar fi fost nevoie de un singur telefon al ambasadorului SUA pentru ca NATO să oprească numirea lui Laborc, ca un semnal pentru alte ţări care ar putea crede că pot merge mai departe aşa".