Occidentul este grav bolnav de „spionită“

Mii de spioni „infestează“ America de Nord şi Europa de Vest. Scandalul arestării a 11 agenţi ruşi în SUA a declanşat o serie de afirmaţii alarmante în mass-media occidentală.

Cotidianul „New York Post" susţine că SUA sunt „infestate de mii de agenţi ruşi". Ziarul îl citează pe Boris Korczak, fost agent dublu care a lucrat pentru CIA, spionând KGB-ul în perioada 1973-1980. Acesta spune că, în prezent, în SUA există „mai mulţi spioni decât în orice moment al istoriei".

„Unul sau doi dintr-o mie vor reuşi să ajungă la secretele noastre nucleare", a spus el. Un alt fost agent CIA, Eugene Poteat, este de acord cu această afirmaţie şi spune că „actuala poveste de dragoste cu Rusia e doar de faţadă".

Britanicii, iscodiţi de 500 de agenţi

În Marea Britanie, fostul şef al MI5, Stella Rimington, a declarat că numărul agenţilor ruşi prezenţi în insulă este „la nivelul Războiului Rece".

Harry Ferguson, fost ofiţer al serviciului secret britanic MI6, are o cifră: circa 500 de spioni inactivi se află în prezent în Marea Britanie, cei mai mulţi lucrând pentru Rusia, China, Israel şi Al-Qaida. Ei petrec ani de zile trăind ca cetăţeni-model, a spus el.

„Poate suna ca într-un roman de John Le Carré, dar spionii sunt printre noi. S-ar putea ca unul să fie chiar lângă tine", scrie Ferguson, într-un articol publicat pe site-ul cotidianului „Daily Express". Edward Lucas, expert în tehnici moderne de spionaj, şi analistul rus Alexander Nekrassov spun că cifra de 500 e credibilă.

„Arta seducţiei"

Korczak a aruncat lumină şi asupra enigmaticei Anna Chapman, unul dintre cei 11 spioni ruşi arestaţi în SUA. Korczak crede că tânăra a fost pregătită de agenţia rusă de informaţii SVR în „arta seducţiei". „În timpul Războiului Rece, KGB-ul avea mai multe şcoli în care pregătea femeile frumoase pentru a-i atrage pe americanii puternici şi bogaţi. Astfel de spioni sunt numiţi „agenţi-momeală", spune el.

Unele dintre şcolile respective se află în oraşe mici din partea de sud a Rusiei, care nici nu apar pe hărţi. „Spionii pregătiţi aici mănâncă hamburgeri la Mc Donald's şi se uită numai la posturi TV americane", povesteşte el. Odată ce un spion devine destul de „americanizat", e trimis într-o ţară intermediară, de obicei Finlanda sau Olanda, unde încearcă să treacă drept american. Cei care reuşesc - spune Korczak - sunt trimişi în SUA, de obicei ca spioni inactivi. „Ruşii sunt foarte răbdători, pot aştepta rezultatele 15-20 de ani", susţine Korczak.

Agenţi de influenţă

Scopurile ruşilor s-au schimbat faţă de anii Războiului Rece, spun experţii. „Spionii sunt aici ca agenţi de influenţă, pentru a-şi face prieteni şi conexiuni. Vor să influenţeze politica şi opiniile americane, inclusiv în raport cu Rusia", spune Poteat.

„Scopurile SVR sunt planificate pe termen lung. Acei 11 spioni urmau să-şi îndeplinească misiunea în care fuseseră trimişi - de a obţine tehnologie şi secrete militare, de a exercita influenţă asupra politicienilor şi a politicii americane", a spus el. Pe lângă SUA, priorităţile ruşilor sunt, potrivit experţilor, Marea Britanie, Franţa, Polonia şi Israel.

Iscoade chineze în Canada?

Parlamentarii canadieni şi-au întrerupt, ieri, vacanţa, pentru a-l audia pe şeful agenţiei de spionaj, Richard Fadden. Acesta a declarat că unii oficiali locali din provincia Columbia Britanică „sunt influenţaţi de guverne străine". Afirmaţia sa a făcut furori la Ottawa acum zece zile dar decizia de audiere în Parlament vine abia acum, în urma scandalului generat de arestările din SUA.

Priorităţile ruşilor

Pe lângă SUA, priorităţile ruşilor sunt, potrivit experţilor, Marea Britanie, Franţa, Polonia şi Israel. „Ruşii cred că vrem să-i anihilăm. Acum, când Polonia e liberă şi priveşte către Occident, sunt speriaţi", spune Eugene Poteat.