Occidentul ezită să sprijine Georgia

Deznodământul conflictului din Caucaz este greu de anticipat în condiţiile în care atât partea rusă, cât şi cea georgiană recurg la dezinformări şi la propagandă. Ultima astfel de

Deznodământul conflictului din Caucaz este greu de anticipat în condiţiile în care atât partea rusă, cât şi cea georgiană recurg la dezinformări şi la propagandă.

Ultima astfel de informaţie a venit din partea Ministerului rus al Apărării care a negat ieri ocuparea oraşului Gori, din apropierea Osetiei de Sud, aşa cum anunţaseră anterior oficialii georgieni.

Indiferent cui îi aparţine vina pentru declanşarea războiului, preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili, i se reproşează gestul "nesăbuit" de a provoca Rusia fără să fie sigur pe sprijinul Vestului.

Pe de altă parte, occidentalii ar putea plăti mai târziu un preţ greu pentru faptul că momentan nu au avut o poziţie mult mai tranşantă faţă de Rusia.

De altfel, atitudinea europenilor nu surprinde, ei fiind la fel de divizaţi şi în dosarul Kosovo, folosit acum drept argument de către Moscova pentru a justifica operaţiunile militare din Osetia de Sud şi din Abhazia.

Referindu-se la o paralelă între Georgia şi Republica Moldova, preşedintele Traian Băsescu a exclus un scenariu similar.

Rusia vorbeşte de genocid şi de catastrofă umanitară pentru a justifica operaţiunile sale în Osetia de Sud

Moscova foloseşte în conflictul din Caucaz argumentele utilizate de Occident în Balcani, atunci când a decis desprinderea provinciei Kosovo de Serbia.

Cutia Pandorei a fost deschisă pe 17 februarie 2008. Proclamarea independenţei provinciei Kosovo, susţinută de Statele Unite şi de unele ţări membre ale Uniunii Europene, se anunţa de atunci a fi un precedent periculos.

La numai câteva zile, autorităţile separatiste din Osetia de Sud, din Abhazia şi din Transnistria vorbeau de o repetare a scenariului Kosovo în cazul lor.

Iar Moscova avertizase voalat că nu este vorba de o situaţie singulară. Puţini şi-au imaginat însă că, într-un timp atât de scurt, conflictele îngheţate din spaţiul ex-sovietic vor fi reactivate atât de dramatic.

Avertismente vechi

În timp ce georgienii evocă o "agresiune" din partea Rusiei, Kremlinul recurge la expresiile "genocid" şi "catastrofă umanitară", o trimitere directă la pretextele folosite de occidentali pentru a explica desprinderea Kosovo de Serbia.

La vremea respectivă, americanii şi europenii i-au explicat preşedintelui Vladimir Putin de ce situaţia din Kosovo nu va constitui un precedent.

În nicio altă regiune nu s-a produs un genocid ca cel din Balcani, care să facă imposibilă convieţuirea paşnică a kosovarilor şi a sârbilor. Limbajul oficialilor ruşi arată că aceştia fac exact ceea ce unii analişti occidentali s-au temut: o paralelă între "cazul unic Kosovo" şi Osetia de Sud şi - de ce nu - Abhazia.

E greu de stabilit cine este de vină pentru izbucnirea ostilităţilor. Georgia, prin acţiunea ei naivă împotriva separatiştilor din Osetia de Sud, sau Rusia, prin acuzaţiile şi provocările la adresa autorităţilor de la Tbilisi.

Un lucru e sigur: derularea evenimentelor se înscrie în planurile pe termen lung ale Moscovei. În urmă cu doi ani, la summitul G8 de la Heiligendamm, Putin i-a avertizat pe liderii occidentali că va repune pe tapet chestiunea frontierelor în spaţiul ex-sovietic, dacă albanezii kosovari vor avea propriul stat. Și s-a ţinut de cuvânt.

Revanşa rusească

Dacă în privinţa Kosovo, Rusia nu a avut prea multe alternative, fiind obligată în cele urmă să accepte soluţia stabilită la Washington şi în alte capitale, acum Moscova a luat frâiele în mână.

"Este ora revanşei ruseşti", după cum titra "Le Monde", apreciind că Moscova vrea să dea în Caucaz o lovitură fatală extinderii NATO în zona sa de influenţă.

La summitul Alianţei de la Bucureşti, puterile occidentale nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa admiterii Georgiei. Neînţelegerile persistă şi acum, iar Moscova va şti să profite de ezitările europenilor şi de avantajul pe care îl oferă dosarul iranian.

Abhazia, următoarea ţintă?

Cealaltă regiune separatistă din Georgia, Abhazia, a beneficiat de un statut aparte încă din 1930. Atunci, regiunea a devenit republică autonomă în cadrul Republicii Sovietice Federale Socialiste Georgia. După destrămarea Uniunii Sovietice, Abhazia şi-a proclamat unilateral independenţa în 1992, fapt ce a declanşat războiul cu Georgia. Acum, Abhazia nu a ezitat "să se amestece" în războiul din Caucaz, comasându-şi imediat trupele la graniţa cu Georgia şi trimiţând 1.000 de voluntari pentru a lupta alături de separatiştii din Osetia de Sud.

Recunoaşterea statului Kosovo nu va aduce nimic altceva decât necazuri, chiar dacă dreptul la autodeterminare nu poate fi negat Lech Walesa, fost preşedinte al Poloniei

Traian Băsescu: Moldova nu este în pericol

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu există, în momentul de faţă, pericolul ca Republica Moldova să fie implicată într-o situaţie similară cu cea din Georgia, din cauza conflictului îngheţat din Transnistria. Aflat la şcoala de vară de la Sulina "Comunităţi româneşti şi identitate europeană", şeful statului a precizat că analizele făcute la Bucureşti arată că ceea ce se întâmplă în Osetia de Sud şi în Abhazia nu se va întâmpla în Transnistria, răspunzând la întrebarea unui student din Republica Moldova.

Atitudine diferită "Puteţi fi convinşi că şi la Bucureşti a sunat clopoţelul conflictului îngheţat din Transnistria odată cu evenimentele din Georgia, şi analizele care s-au făcut au vizat în mod egal evenimentele din Georgia şi un posibil scenariu legat de Transnistria", le-a explicat Traian Băsescu participanţilor la şcoala de vară de la Sulina.

El a mai subliniat faptul că România susţine "fără rezerve" integritatea teritorială a Georgiei, lucru valabil şi pentru Republica Moldova. Dacă totuşi scenariul din Osetia de Sud şi din Abhazia se va repeta şi în cazul Transnistriei, în mod categoric atitudinea României va fi diferită, a precizat Traian Băsescu. Transnistria, în aşteptare .

De la izbucnirea conflictului, liderul regimului separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, a stat liniştit, aşteptând probabil să vadă mişcările Kremlinului.

Deocamdată, Rusia doreşte ca puterea de la Chişinău şi separatiştii transnistreni să accepte un plan care ar permite staţionarea în continuare a trupelor sale pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, Moscova vrea ca Moldova să aibă un statut de ţară neutră, o garanţie că nu va adera la NATO.