Occidentul analizează scenariile post-Kim Jong II

Ştirile privind înrăutăţirea stării de sănătate a liderului nord-coreean îngrijorează democraţiile occidentale deoarece nu se ştie cine urmează să controleze butoanele

Ştirile privind înrăutăţirea stării de sănătate a liderului nord-coreean îngrijorează democraţiile occidentale deoarece nu se ştie cine urmează să controleze butoanele nucleare

Sfârşitul regimului lui Kim Jong Il readuce speranţa democratizării pentru nord-coreeni, însă varianta pesimistă include şi venirea la putere a unui nou lider neostalinist.

Tot mai desele rumori privind starea de sănătate precară a preşedintelui nord-coreean Kim Jong Il şi posibilitatea destul de ridicată a unei schimbări de regim au forţat marile puteri să construiască mai multe scenarii privind viitorul securităţii pe continentul asiatic.

Printre statele interesate direct de dezvoltarea ulterioară a regimului de la Phenian se numără Coreea de Sud, China, Rusia, Japonia şi Statele Unite.

Principalele îngrijorări vin din faptul că nimeni nu ştie ce s-ar putea întâmpla cu arsenalul nuclear nord-coreean. Forţa armată nord-coreeană îngrijorează cu atât mai mult cu cât informaţii recente de la serviciile secrete de la Seul arată că Phenianul a testat o variantă îmbunătăţită a rachetei Taepodong-2.

Aceasta ar putea atinge ţinte la aproximativ 10.000 de kilometri, ceea ce înseamnă că ar putea lovi chiar teritoriul Statelor Unite. De-a lungul anilor, numeroase rapoarte vorbeau despre starea de sănătate gravă a preşedintelui nord-coreean.

S-a vorbit, pe rând, despre diferite boli, despre incapacitatea acestuia de a mai conduce, despre lovituri de stat, asasinate sau chiar despre moartea - ţinută ascunsă - lui Kim Jong Il.

Analiştii americani, citaţi de presa de la Washington, arată însă că ultimele informaţii privind starea extrem de gravă de sănătate a acestuia s-ar putea dovedi în cele din urmă adevărate, cu atât mai mult cu cât la Phenian au fost chemaţi cei mai buni medici chinezi.

Nu există un plan de succesiune

În cazul în care Kim Jong Il va părăsi brusc funcţia, ar putea apărea probleme privind transferul de putere deoarece nu a fost anunţat niciun plan de succesiune.

Acesta este absolut necesar într-un regim dictatorial, pentru a preîntâmpina în primul rând luptele interne. Pe de altă parte, populaţia, ce trăieşte la limita subzistenţei, trebuie obişnuită cu viitorul lider, încă din perioada în care vechiul conducător este în viaţă.

Acest lucru creează toate condiţiile pentru o luptă internă între pretendenţii la funcţia supremă din statul comunist, ceea ce ar putea duce la instabilitate regională.

Statele Unite iau în calcul acum absolut orice scenariu posibil. Scenariul pozitiv include cel mult întârzieri la negocierile privind programul nuclear nord-coreean, iar cel negativ, chiar posibilitatea ca Federaţia Rusă sau China să trimită trupe pe teritoriul Coreei de Nord pentru a stabiliza situaţia, informau agenţiile de presă.

Trei fii, mai multe dileme

Chiar dacă nu a fost anunţat public niciun plan de succesiune, există indicii clare că liderul nord-coreean intenţionează să lase în locul său pe unul dintre cei trei fii ai săi. Kim Jong-nam, cel mai mare dintre ei, a fost trimis în exil după ce a fost arestat în timp ce încerca să intre în Japonia folosindu-se de un paşaport fals.
Există numeroase informaţii conform cărora fiul mijlociu al lui Kim Jong Il, Kim Jong-chol, ar fi pregătit pentru a prelua puterea.

Procesul ar putea fi similar cu cel în care actualul preşedinte a preluat puterea după moartea tatălui său. Cel de-al treilea fiu, Jong-un, este văzut drept prea tânăr pentru a prelua puterea.

Unii analişti asiatici speculează însă că fratele vitreg al lui Kim Jonj Il, Chang Sang-taek, ar putea fi numit în funcţia de preşedinte sau chiar că ar putea urma o conducere colectivă, la care să participe militarii, dar şi lideri ai Partidului Comunist.

Pericolul intervenţiei armate

Statele occidentale, dar mai ales vecinii Coreei de Nord se tem că, în procesul ce ar urma unei eventuale dispariţii a liderului de la Phenian, rivalii care se luptă pentru putere ar putea implica inclusiv armata. Efectele unui astfel de act ar fi imposibil de prezis, în condiţiile în care Phenianul deţine un arsenal nuclear.

Un vid de putere ar putea forţa state ca Coreea de Sud sau China să intervină militar pentru a-şi "apăra" propriii cetăţeni.

Beijingul a anunţat în 2002 că vechea provincie coreeană Koguryo ar fi aparţinut în trecutul îndepărtat Chinei. Declaraţia a creat suspiciune în cele două Corei. Atât Seulul, cât şi Phenianul suspectează China că ar dori să revendice acest teritoriu.

Expertul american Bruce Klinger, specialist în zona asiatică, suspectează însă că Beijingul ar intenţiona de fapt să prevină astfel o reunificare a celor două Corei, plecând de la principiul etnicităţii.

Unificarea pe principiul etnic ar putea include şi porţiuni din nord-estul Chinei. Oficialii sud-coreeni se tem, în schimb, că strategia chinezească vizează de fapt justificarea unei eventuale intervenţii în Coreea de Nord după sfârşitul regimului lui Kim Jong Il.

"Moştenitori" bolnavi

Toţi cei trei fii ai liderului nord-coreean Kim Jong Il suferă de boli cronice. De exemplu, cel mic are hipertensiune şi diabet, informează Reuters. Cel mai mare dintre fii, Jong-Nam, de 37 de ani, suferă de probleme cardiace, ca şi tatăl şi bunicul său, potrivit agenţiei Yonhap. Jong-Nam este şi supraponderal.

Al doilea fiu, Jong-Chol, despre care se crede ca are 27 de ani, suferă de o afecţiune hormonală şi, de asemenea, se speculează că ar fi dependent de analgezice, pe care a început să le ia de când s-a rănit la picior în timp ce făcea sport. Jong-Un, de 25 de ani, descris de serviciile de informaţii ca fiind cel mai capabil dintre fii, "are probleme de sănătate de când a început să bea foarte mult, din cauza stresului", potrivit unor surse, relatează Yonhap.

Niciun impact asupra negocierilor programului nuclear

"Părăsirea puterii de către Kim Jong Il ar putea avea un impact minor, în cel mai bun caz, asupra negocierilor în format 5+1 în ce priveşte programul nuclear nord-coreean", crede Bruce Klinger, în lucrarea "Plănuind o Coree de Nord fără Kim Jong Il" publicată de fundaţia Heritage.

Analistul american consideră că Phenianul va refuza în continuare să accepte standardele de verificare stabilite de rezoluţia 1718 a Consiliului de Securitate al ONU. Mai mult, Phenianul nu pare dispus nici măcar să accepte verificările Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Coreea de Nord caută chiar să minimalizeze orice fel de intervenţie a inspectorilor AIEA, cu toate că a acceptat încă din 1994 ca aceştia să desfăşoare anchete la faţa locului.

Nivelul disputei dintre Phenian şi Washington asupra protocolului pe care Phenianul nu îl respectă ar face imposibilă continuarea discuţiilor diplomatice dintre cele două părţi sau chiar în formatul 5+1. În aceste condiţii, Statele Unite vor fi probabil obligate să capituleze încă o dată în faţa Phenianului.

Orice tentativă mai dură a Washingtonului de a forţa Phenianul să accepte rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU sau să recunoască protocolul semnat cu AIEA ar fi interpretate de liderii comunişti drept "intervenţionism".

În mod evident, state ca Rusia sau China s-ar grăbi să susţină Coreea de Nord în cadrul organizaţiilor internaţionale. Astfel, este evident că ultimele luni ale administraţiei Bush nu ar putea aduce schimbări majore în mediul de securitate asiatic.

Vechile politici nu vor fi schimbate

Dacă Kim Jong Il va fi înlocuit, noul lider va urma cel mai probabil politicile trasate de predecesorul său. Noul lider va avea mai puţină putere decât Kim Jong Il şi se va baza mai mult pe sprijinul seniorilor din partid şi din armată. Aceştia sunt în mare parte naţionalişti şi foarte puţini dintre ei doresc o schimbare.

Într-un sistem comunist, în lipsa unor alegeri libere şi democratice, un lider are probleme majore de legitimitate. Analiştii susţin că cel mai probabil viitorul preşedinte va anunţa că va "continua" munca începută de Kim Jong Il.

BBC News susţine într-un program special dedicat Coreei de Nord că în această ţară există totuşi şi o "facţiune reformatoare" care doreşte reforma economică şi deschiderea ţării către investiţiile străine, dar şi reducerea retoricii agresive pe plan extern. Un grup minoritar susţine chiar renunţarea la programul nuclear. Facţiunea reformatoare este însă una insignifiantă în comparaţie cu "greii conservatori" din partid şi din armată.