Obama îşi asumă „înfrângerea totală“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele  spune că administraţia sa a „stabilizat“ economia şi a impulsionat crearea de joburi în sectorul privat , dar că progresul înregistrat nu e suficient şi americanii nu îl simt. Barack Obama e dispus să analizeze toate ideile pentru a impulsiona economia, indiferent dacă vin de la democraţi sau de la republicani.

Preşedintele american, Barack Obama, a dat vina pe situaţia precară a economiei pentru „înfrângerea totală" pe care partidul său a înregistrat-o în alegerile de la jumătatea mandatului.

Cel puţin 60 de congresmani democraţi au fost expulzaţi din Camera Reprezentanţilor şi şase din Senat, potrivit estimărilor făcute de CNN, iar republicanii au devenit majoritari în camera inferioară.

Obama a recunoscut că politicile sale nu au fost suficiente pentru a reduce rata mare a şomajului. El a spus că administraţia sa a "stabilizat" economia şi a impulsionat crearea de joburi în sectorul privat , dar că americanii "nu simt progresul" .

„Îmi asum răspunderea directă pentru faptul că nu am făcut progresul pe care ar fi trebuit să-l facem. Dacă acum am fi avut un şomaj de 5% în loc de 9,6%, oamenii ar fi avut mai multă încredere în opţiunile noastre politice", a spus Obama.

Nevoia de compromis

Întrebat despre opoziţia republicanilor la creşterea cheltuielilor guvernului, Obama a recunoscut că cele două partide nu sunt de acord în unele privinţe, dar a spus că speră la mai multă cooperare din partea republicanilor. „Fără nicio susţinere a republicanilor va fi greu să mai facem ceva".

Preşedintele a afirmat că intenţionează să discute cu lideri din ambele partide pentru a negocia un compromis privind extinderea perioadei reducerilor de taxe introduse în era Bush.

Obama  ar vrea să prelungească aceste reduceri numai pentru o parte dintre cetăţenii americani, dar republicanii spun că ridicarea taxelor pentru cei cu venituri mari ar înăbuşi micile afaceri şi ar face rău economiei.

Aceste alegeri au ştirbit imaginea lui Obama nu numai pe plan intern, dar, într-o anumită măsură, şi pe plan internaţional, consideră unii analişti politici.

Aventuri pe plan extern, ca diversiune?

„Popoarele şi guvernele din întreaga lume s-ar putea să creadă că, dacă Obama nu-şi poate impresiona propriul său popor, atunci e greu să-i impresioneze pe alţii", transmite BBC. 

Politica externă nu a jucat aproape niciun rol în aceste alegeri şi nu se aşteaptă o schimbare imediată din acest punct de vedere, deşi urmează câteva decizii importante, precum  retragerea trupelor americane din Afganistan sau negocierile de pace din Orientul Mijlolciu.

Analiştii avertizează însă că, atunci când un lider se află sub presiune pe plan intern el va căuta „aventuri externe" pentru a distrage atenţia. Preşedintele Clinton a fost acuzat că a lansat atacuri în Afganistan şi Sudan în timpul scandalului Monica Lewinsky.

Mişcarea Tea Party, care militează pentru taxe mai mici şi un guvern mai mic, sărbătoreşte câteva victorii ferme ale candidaţilor republicani pe care i-a susţinut: Rand Paul, în Kentucky şi Marco Rubio în Florida, pentru Senat, sau Nikki Haley pentru funcţia de guvernator al Carolinei de Sud.

Tea Party - 38% promovare

Per total, Tea Party a reuşit să-şi propulseze în diferite funcţii 32% din candidaţi, potrivit estimărilor MSNBC. Întrebarea pe care şi-o pun mulţi analişti este ce va face Tea Party cu puterea câştigată şi cum se va poziţiona faţă de Partidul Republican în Congres.

„E nevoie de influenţă pentru a promova anumite politici pentru care apoi să-ţi asumi meritul. Pe termen scurt, întrebarea e dacă mişcarea va coaliza într-un grup care va avea un conducător sau dacă îşi va păstra caracterul neierarhic, neorganizat de până acum", spune profesorul  Wendy Schiller, de la Universitatea Brown.

De asemenea, pentru o mişcare de insurecţie, care a avut sloganul „Să ne luăm guvernul înapoi" va fi dificil dacă va fi atrasă în negociere şi compromis, principalele atribute ale politicii de la Washington. „Atunci când candidezi pe o platformă care cere un guvern mai mic, e greu să nu-ţi dezamăgeşti susţinătorii după ce ai devenit parte din guvern", spune istoricul american Jill Lepore, citat de BBC.

Componenţa Congresului

Senatul american va avea 52 de membri democraţi şi 47 republicani, potrivit rezultatelor parţiale şi estimărilor CNN. Unul dintre locuri rămâne indecis, până la sfârşitul numărării voturilor. Camera Reprezentanţilor va avea 239 republicani şi 186 democraţi, 10 locuri nefiind deocamdată decise.

Cele mai scumpe alegeri din istorie

Centrul pentru Politici Reactive (CPR), o organizaţie apolitică din Washington estimează că în aceste alegeri au fost cheltuiţi  3,98 miliarde de dolari, sumă care bate toate recordurile privind alegerile legislative. Recordul anterior era cel din 2006, de circa 3 miliarde de dolari.

Potrivit CPR, republicanii au strâns 1,64 miliarde  de dolari în campanie, iar democraţii 1,59 miliarde. Surse private, care nu sunt obligate legal să facă publice aceste cheltuieli, au contribuit cu zeci de miliarde, potrivit organizaţiei.

„Tentaculele Wall-Street-ului  sunt de ambele părţi ale eşichierului politic, fie că e vorba de General Electric, NBC sau MSNBC, de partea lui Obama, sau de Rupert Murdoch şi Fox News, de partea republicanilor. Wall Street a câştigat oricum, nu există interese împotriva sa în Congres", spune scriitorul şi jurnalistul Webster Tarpley.

Injecţie de 600 de miliarde de dolari în economia SUA

Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale  Foto: Reuters



Rezerva Federală a SUA a anunţat ieri un program masiv, de 600 de miliarde de dolari, pentru achiziţia de obligaţiuni emise de statul american.

Cumpărarea obligaţiunilor guvernamnetale, care se va derula până la mijlocul anului următor, are ca scop accelerarea creşterii economiei SUA.

Măsura va reduce costurile de creditare pentru populaţie şi companii.Astfel, banca centrală a SUA va cumpăra lunar titluri de trezorerie în valoare de 75 de miliarde de dolari. Programul va fi revizuit regulat şi va fi ajustat în funcţie de evoluţia economiei.

Dobândă minimă

Conducerea instituţiei a calificat recuperarea economiei SUA ca „lentă" în comunicatul publicat la finalul şedinţei de politică monetară, adăugând că angajatorii rămân reticenţi să crească numărul salariaţilor.

Rezerva Federală a reluat angajamentul de a menţine dobânda cheie, aflată în banda de variaţie de 0-0,25%, nivel minim record, pentru o perioadă prelungită.

Incluzând şi planurile de reinvestire a fondurilor generate de obligaţiunile scadente în perioada următoare, instituţia anticipează că va cumpăra titluri de trezorerie în valoare de 850-900 de miliarde de dolari până la finele trimestrului al doilea al anului următor.

Rezerva Federală nu a mai modificat dobânda cheie din decembrie 2008, pentru a ajuta economia să iasă din cea mai gravă recesiune de după criza din anii '30. Totodată, instituţia a derulat un program în valoare de 1.700 de miliarde de dolari pentru achiziţia de obligaţiuni de stat sau garantate prin ipoteci.

Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite