ONU şi Banca Mondială, front comun împotriva corupţiei

Organizaţia Naţiunilor Unite şi Banca Mondială încep lupta cu corupţia la nivel global. Cele două instituţii vor să se implice în recuperarea sumelor furate anual de liderii corupţi şi de

Organizaţia Naţiunilor Unite şi Banca Mondială încep lupta cu corupţia la nivel global. Cele două instituţii vor să se implice în recuperarea sumelor furate anual de liderii corupţi şi de oficialii ţărilor în curs de dezvoltare din lume. ONU şi BM au anunţat că intenţionează să restituie cetăţenilor bogăţiile spoliate de conducătorii lor corupţi. Iniţiativa se va derula potrivit principiilor fundamentale ale Convenţiei împotriva corupţiei.

Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, susţine că mita în ţările în curs de dezvoltare se ridică la aproximativ 40 miliarde de dolari anual.

Secretarul general ONU, Ban ki Moon, spune că pagubele produse de birocraţiile corupte sunt mult mai mari decât valoarea banilor sustraşi. Şi asta, deoarece populaţia ţărilor respective este lipsită de asistenţă socială sau sanitară, de educaţie sau de investiţii în infrastructură.

Un raport al Biroului ONU pentru Droguri şi Criminalitate arată că averile strânse ilicit ating sume fabuloase.
Se estimează că fostul dictator indonezian Suharto ar fi adunat între 15 şi 35 miliarde de dolari în 31 de ani. Despre fostul preşedinte filipinez Ferdinand Marcos se crede că ar fi strâns între 5 şi 10 miliarde de dolari în 14 ani.

Zoellick a mai adăugat că în 18 ani de eforturi s-au recuperat doar 620 milioane de dolari din averea lui Marcos şi că, probabil, vor mai trece câteva decenii până când Filipine îşi va reveni complet de pe urma acţiunilor fostului dictator.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi Banca Mondială intenţionează să pună la punct un mecanism care să permită alocarea activelor restituite programelor sociale din ţările sărace, cum ar fi lupta împotriva SIDA, combaterea analfabetismului şi susţinerea categoriilor de populaţii defavorizate.

Ngozi Okonjo-Iweala, fostul ministru nigerian al finanţelor care a mijlocit recuperarea a 500 milioane de dolari delapidate de fostul dictator Sani Abacha, a cerut Naţiunilor Unite şi Băncii Mondiale să facă presiuni pentru ca membrii celor două organizaţii să ratifice în unanimitate Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC), intrată în vigoare la sfârşitul lui 2005, care obligă ţările semnatare să trimită fondurile obţinute ilegal în ţara de origine.
Mai multe ţări din G8, respectiv Germania, Canada, Italia şi Japonia, nu au ratificat încă UNCAC, situaţie în care se regăsesc şi alte centre financiare importante ca Luxemburg, Irlanda şi Elveţia.