Noii premieri din Italia şi Grecia trec prin proba „străzii“

Lucas Papademos şi Mario Monti nu au beneficiat de o perioadă de graţie din partea partenerilor sociali. Primul s-a confruntat cu prima grevă generală de 24 de ore şi cu protestele studenţilor, la nici o zi de la preluarea mandatului. Cel de-al doilea a avut parte de manifestaţii de stradă prilejuite de comemorarea revoltelor sutudenţeşti din 17 noiembrie 1973.

Rigoare, creştere şi echitate, a promis, ieri, noul premier italian, Mario Monti, în faţa Senatului, unde şi-a prezentat programul de guvernare. Programul Guvernului Monti conţine răspunsurile la cele 39 de întrebări trimise de autorităţile de la Bruxelles, privind situaţia reformelor ţării, menite să reducă datoria de 120% din PIB. În acest sens, va fi introdus un impozit pe bunurile imobiliare, din care statul va recupera 3,5 miliarde de euro, costurile cu birocraţia vor fi diminuate, prin restructurarea instituţiilor publice şi privatizarea unor companii de stat.

Reforma pensiilor, prevăzută iniţial pentru 2026, care implică modificarea vârstei pensionării la 67 de ani, va fi adoptată mai rapid şi în plus vor contribui la sistemul de asigurări medicale şi pensionarii. Monti s-a angajat ca până în luna aprilie să scoată la vânzare active în valoare de 200 de miliarde de euro. 

Primele proteste pentru Monti

Mii de studenţi au ieşit în stradă joi în mai multe oraşe italiene, pentru a protesta faţă de reducerile de cheltuieli prevăzute de noul guvern. Demonstraţiile  - multe având loc sub sloganul „Nu guvernului bancherilor"  - au avut loc în Milano şi Torino, la Roma, în Palermo, unde s-au înregistrat ciocniri între protestatari şi forţele de ordine.

Grecii, în aşteptarea banilor salvatori

Noile măsuri de austeritate anunţate de proaspătul premier tehnocrat grec, Lucas Papademos, au fost suficiente pentru a enerva o populaţie deja sătulă de sacrificiile care i-au fost impuse. Ieri, mii de persoane au manifestat în centrul Atenei, denunţând măsurile de austeritate, cu ocazia comemorării reprimării revoltei studenţeşti din 1973. „Dictatura militară nu s-a terminat în 1973, revoltă împotriva UE-FMI !", se putea citi pe pancartele manifestanţilor, care denunţau măsurile de austeritate impuse de instituţiile financiare internaţionale.

O întrebare preocupă mediul de afaceri internaţional. Va reuşi Papademos să ţină piept străzii şi totodată să menţină coeziunea eterogenei coaliţii şi să convingă UE şi FMI să-i acorde tranşa salvatoare de bani? Atena face tot posibilul pentru a primi cele opt miliarde de euro din primul pachet de ajutor de 110 miliarde de euro, dar şi să restabilească încrederea inspectorilor troicii (Fondul Monetar Internaţional, UE şi Banca Centrală Europeană) pentru a primi, dacă se poate în avans, cele 130 de miliarde de euro din cel de-al doilea plan de salvare care a fost stabilit la Bruxelles, la sfârşitul lunii octombrie.

Grecia are nevoie ca de aer nu de doar opt miliarde de euro, ci de 80 de miliarde de euro în ianuarie, iar creditorii internaţionali sunt sceptici că grecii vor fi în stare să-şi plătească facturile pentru a preveni o contagiune către alte state din zona euro. Atena trebuie să tragă aceşti bani pentru a reduce datoria sectorului privat şi a nu distruge băncile greceşti, iar creditorii sunt sceptici deoarece autorităţile de la Atena au eşuat în mod repetat să vândă activele de stat, iar evaziunea fiscală este la fel de ridicată. Un impediment pentru obţinerea în avans a celor 130 de miliarde de euro este temerea UE că partidele se vor folosi de Papademos pentru a pune mâna pe această sumă, apoi după trei luni, când îi expiră mandatul, să revină la politica lor „tradiţională".

Cancerul Eladei

O mare gaură neagră a economiei elene este aparatul de 700.000 de funcţionari care se bucură de salarii mai mari decât în mediul privat şi în plus beneficiază de al paisprezecelea salariu şi tot felul de prime. La aceştia se adaugă 55 de miliarde de euro care nu intră în vistieria statului din cauza nepăsării, neglijenţiei şi corupţiei serviciilor fiscale, muncii la negru, absenţei cadastrului şi corupţiei.

3,5 miliarde de euro vor să economisească miniştrii din cabinetul Monti prin reducerea costurilor cu birocraţia