Noii campioni, adunaţi la Dalian

Forumul de la Davos delocalizează în China, unde a invitat peste 1.500 de companii promiţătoare din toată lumea să se adreseze direct actualilor lideri globali. În strânsă cooperare cu

Forumul de la Davos delocalizează în China, unde a invitat peste 1.500 de companii promiţătoare din toată lumea să se adreseze direct actualilor lideri globali.

În strânsă cooperare cu administraţia chineză, World Economic Forum (WEF) a iniţiat o "platformă de interacţiune şi colaborare între actorii tradiţionali şi cei noi, între Est şi Vest" - între liderii companiilor emergente şi ai multinaţionalelor consacrate. La ediţia inaugurală, din 6-8 septembrie, a Adunării Anuale a Noilor Campioni, au participat circa 2.000 de CEO, lideri guvernamentali, ai celor mai competitive regiuni şi oraşe, ori guru ai domeniului web 2.0. Şi nimeni din România...

"Noi companii apar tot timpul. Sunt mai flexibile şi se adaptează mai bine realităţilor de afaceri în schimbare. Aceste companii au succes pentru că provoacă status-quo-ul - produc schimbări în întregul sector şi îl conduc mai departe", scrie în mesajul de vânzare a forumului emis de managerul WEF, Peter Torreele. La cele zece plenare şi 60 de seminarii, au participat oficiali chinezi şi străini - adică din 90 de state şi regiuni. S-a discutat mai mult despre rolul noii generaţii de multinaţionale cu creştere rapidă şi globală.

Dar şi despre încălzirea globală, starea economiei mondiale şi combaterea SIDA. O cincime din subiecte au fost chinezeşti: piaţa de capital, sectoarele cu potenţial, oportunităţile Olimpiadei, tensiunile asociate creşterii, proprietate intelectuală ori politici ecologice.

Mulţi dintre participanţi au fost aduşi la sălile de conferinţe, în autobuze cu motoare hibride, iar "cei 140.000 mp ai World Expo Center au fost răcoriţi cu apă de mare". Organizatorii au dorit să evidenţieze astfel angajamentul Chinei de a reduce consumul de energie pe unitate de PIB cu 20% şi a emisiilor poluante cu 10% pe durata planului cincinal 2006-2010. De altfel, Thomas Friedman, autorul cunoscutului titlu "Pământul e plat", observa că statul chinez trece deja printr-o nouă transformare economică, de la tehnologiile poluante la cele curate, care i‑ar schimba sistemul planificat într-unul de piaţă liberă.

Totul despre China

Tot Friedman, citat şi de agenţia chineză Xinhua, nota că "transformarea verde" înseamnă pentru China nu doar provocare, ci şi oportunitate: aceea de a deveni o inovatoare în tehnologii ecologice low-cost. Aşa cum a făcut cu manufacturile şi face acum cu industria serviciilor. "Găsiţi drumul potrivit şi industria chineză cu plusvaloare ridicată va exploda precum cea cu valoare adăugată mică", a evaluat acum Samuel A. DiPiazza, CEO al PricewaterhouseCooper. Beijingul sugerează de ceva timp investitorilor să profite şi de creierele mai ieftine din China.

Forumul de la Davos a fost iniţiat în 1971, ca o agora informală în care liderii de afaceri europeni să discute provocările pieţei internaţionale şi s-a transformat cu timpul într-un think-tank economic global, alcătuit din lideri de afaceri şi politici, universitari şi activişti sociali, toţi cu perspective globale. Conducerea WEF a explicat că a ales China pentru viitoarele întâlniri anuale ale companiilor emergente, nu doar graţie "parteneriatului fără rival cu guvernul chinez", dar şi miracolului economic suţinut în republica lui Mao, trei decenii după Deng.

"Mulţi dintre noii campioni vin din Asia, aşa că Dalian va fi al doilea pilon, în est, pentru a completa Davosul, din vest", a descris profesorul Klaus Schwab, fondator al WEF. Mentorii forumului s-au întrecut în speranţe că ascensiunea Chinei ca putere economică cu influenţă globală este una paşnică şi au salutat tot mai multele multinaţionale chineze care participă la globalizare: deocamdată doar 29 de companii chineze fac parte din clubul 1.000 plus al WEF, dar profesorul Schwab se aşteaptă să fie 100 în următorii doi ani.

Socializare globală

La deschiderea forumului a sosit, pe neaşteptate, şi premierul chinez, Wen Jiabao, care a asigurat că Beijingul va menţine China pe calea creşterii economice, peste posibilele obstacole ale instabilităţii sociale şi ale lipsei de sustenabilitate economică. La plecare, E. Neville Isdell, CEO al companiei Coca-Cola, a avut o scurtă convorbire cu premierul chinez, care l-a lăsat plin de optimism: "China este a patra noastră piaţă, dar sper că va fi prima". Liu Jiren, CEO al companiei chineze Neosoft Group, a declarat că a găsit la Dalian un nou partener şi spectacolul marilor companii în curs să devină giganţi multinaţionali - precum a sa.

Global Growth Companies

Un fenomen de importanţă istorică în afacerile globale este creşterea rapidă a unor companii din economiile emergente până la nivelul de multinaţionale rivale transnaţionalelor consacrate, din America de Nord, Europa de Vest sau Japonia; dar şi aici apar încă noi companii cu creştere spectaculoasă. WEF numeşte "global growth companies" o serie de companii caracterizate de: extinderea în afara graniţelor tradiţionale, mari rate de creştere, venituri între 100 milioane şi 5 miliarde dolari, demonstrarea leadershipului într-o industrie particulară, management remarcabil.

Liber şi în India

La summitul noilor campioni de la Dalian a participat şi o delegaţie din statul indian Gujarat, condusă chiar de premierul locului, Narendra Modi. Care a prezentat Gujaratul drept una dintre regiunile emergente ale Indiei: "zona economică specială" a Indiei, pe modelul celor din China. După ce Gujarat a primit astfel circa 25% din totalul de investiţii străine directe ajunse în India anul trecut, premierul Modi a avut la Dalian 35 de întâlniri cu delegaţii de afaceri din Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Elveţia sau Israel - cărora le-a spus că 70% din investiţiile din Gujarat s-au făcut în infrastructură, pentru asigurarea dezvoltării mai departe. Cu primarul din Dalian, premierul statului indian a discutat înfiinţarea unei universităţi maritime în portul chinez.

Din Alpi la Marea Galbenă

WEF a ales, pentru inaugurarea forumului "noilor campioni", un oraş din categoria următoarelor metropole de afaceri din China. Edilii oraşului îl văd acum şi pus pe harta lumii, după ce l-au transformat din port industrial într-un centru hi-tech şi de outsourcing.

"Davosul de iarnă" se ţine în Alpii elveţieni, cu oferta de ski inclusă. Pentru inaugurarea "Davosului de vară" a fost ales nord-estul Chinei, unde se întâlnesc muntele şi marea. Cazaţi la zecile de hoteluri cu multe stele din oraş, "lupii tineri" sau "băieţii deştepţi" din Golf ori din Brazilia au putut servi cina la o terasă de lux în briza Mării Galbene ori s-au putut deda la o partidă de golf. Împreună cu mii de dalianezi şi turişti - dintre cei 700.000, care aduc oraşului peste 3,5 miliarde dolari pe an.

Hi-tech şi turism

Post imperial pentru ruşi şi japonezi la începutul secolului 20, Dalian începe să fie cunoscut în regiune abia după 1990, ca teren al unor industrii grele, din sectorul auto sau al construcţiei de nave. De peste un deceniu, gulerele albastre de aici trimit miliarde de tone de bunuri în Japonia sau Coreea de Sud.

În paralel, s-a trecut la crearea unei economii locale bazate pe parcuri de software şi turism marin. Pentru antreprenorii, experţii şi politicienii străini care l‑au vizitat acum, Dalian este simbolul Chinei noi: "uzina lumii" este completată cu o economie diversificată şi tot mai puternică la scară globală. Deschiderea spre lume a economiei oraşului Dalian este legată şi de numele primarului Xia Deren, care a profitat imediat şi la maxim de şanse: "Imediat ce am aflat că WEF caută un oraş pentru summitul de vară, am dat telefon şi toată lumea din oraş a lucrat din greu pentru a găzdui evenimentul".

Prin reduceri ale fiscalităţii şi ale birocraţiei tipice la nivel naţional, Dalian a atras investiţiile unor giganţi tehnologici ca IBM, Oracle, HP, Accenture, Sony ori Microsoft. Care au angajat zeci de mii de localnici, mai ales dintre cei 30.000 de tineri care termină în fiecare an studii legate de IT la cele 22 universităţi din oraş.

Outsourcing indian

Niponii profită de o veche cunoaştere locală a limbii japoneze, în timp ce angajaţii indienilor de la Genpact sună în fiecare lună peste 33.000 de spitale chinezeşti pentru preluarea comenzilor de aprovizionare. În 2006, produsul industrial al Dalianului a ajuns la 15 miliarde dolari, cu 20% mai mult decât în 2005. Devenit magnet al omenirii din nord-estul Chinei, populaţia oraşului s-a triplat într-un deceniu, spre şase milioane de oameni - dar metropola suferă mai puţin decât alte oraşe chinezeşti de urbanizarea haotică cerută de creşterea economică.

Rivalii IT din Asia chineză

Câştigă cât mai poţi din China şi/ sau cumpără până nu cumpără chinezii - sunt cele două tendinţe globale, cu dus şi întors, generate de piaţa chineză şi de noile multinaţionale chinezeşti.

Şi la Dalian, premierul Wen Jiabao a cerut companiilor străine să facă mai multă cercetare şi dezvoltare în China: nu li s-au promis noi facilităţi fiscale, ci numai respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. De voie sau nevoie, zeci de companii au deja centre R&D în China, pentru a profita, înaintea altora sau umăr la umăr, de puzderia de talente ştiinţifice locale, cât mai sunt aşa de ieftine. Asta deşi toate ezită să transfere în China tehnologii avansate, de teama piratării patentelor şi copyright-ului.

Pe de altă parte, companiile chinezeşti crescute din exportul în contul unor multinaţionale occidentale ori din vânzări pe imensa piaţă "locală", ies în lume, prin exporturi în nume propriu şi prin achiziţionarea unor prestigioase companii occidentale - adică branduri globale, tehnologii avansate şi management performant.

Lenovo se răspândeşte în lume

Compania Lenovo le face pe amândouă. Producătorul de computere crescut în mediul universitar şi politic chinez a cumpărat în 2005 unitatea de PC-uri americane IBM, a impus engleza ca limbă oficială a corporaţiei şi şi-a mutat sediul central în Carolina de Nord. La Dalian, Lenovo Group, cel mai mare producător de computere din Asia, a anunţat că din ianuarie va vinde laptopuri şi consumatorilor din SUA, Rusia, Franţa şi Africa de Sud - ca o provocare adresată rivalilor Hewlett-Packard şi Dell, care îi stau în faţă la nivel global.

Lenovo deţine însă 35% din piaţa chineză, urmată de HP (13,4%), Founder Technology Group din Shanghai (12%) şi Dell (8,1%). Deşi poate exploata până în 2010 marca IBM, Lenovo încearcă, prin sponsorizarea JO şi NBA, să-şi impună propriul brand şi în SUA, de unde-i vin 1,1 miliarde dolari pe an, adică 29% din venituri - comparabile cu cele 39% din China-Hong Kong-Taiwan.

Pentru avansul în Europa, Lenovo negociază achiziţionarea producătorului Packard Bell, cu sediul în Olanda. Au intervenit însă taiwanezii de la Acer, arhirivalii săi asiatici, care au plătit 710 milioane dolari pentru producătorul american Gateway - care deţine şi primul drept de cumpărare al Packard Bell. Acer dă astfel o lovitură chiar Chinei, întrucât devine al treilea producător din lume.

Intel made in China

Un succes al Beijingului vine însă din partea americanilor de la Intel Corp., care au profitat de summitul noilor campioni globali din oraş pentru a inaugura oficial investiţia de 2,5 miliarde dolari pe care o face la Dalian, în prima sa fabrică de cipuri din China - a opta sa instalaţie de acest fel din lume şi prima din Asia. China este a doua piaţă a Intel după SUA, dar se aşteaptă să devină cea mai mare piaţă IT din lume până în 2010 - de unde şi obligaţia de a fi cât mai aproape de importantul client.

Conducerea Intel a declarat că a venit în China pentru piaţă şi pentru lucrătorii calificaţi, nu pentru o mână de lucru ieftină. Cu linii de asamblare şi centre de testare în Israel, Costa Rica, Irlanda ori Malaysia, Intel mai are în China fabrici de memorii şi microprocesoare, la Shanghai şi Chengdu, şi centre de cercetare, la Beijing şi Shanghai.

La Dalian, Intel face un triplu serviciu guvernului chinez: contribuie la dezvoltarea nord-estului, rămas în urma coastei estice, dă aripi campaniei Beijingului de atragere a investiţiilor străine hi-tech şi susţine trecerea Chinei de la manufactură la inovaţie.

E drept, la această a treia sa fabrică de cipuri cu silicon din lume, Intel nu va utiliza decât tehnologiile pentru 90 şi 65 nanometri, cu una-două generaţii în urma celor de 45 nanometri. Compania s-a arătat însă dispusă să exporte în China şi astfel de tehnologii, la ridicarea interdicţiilor puse de Washington, din raţiuni de securitare.