„New York Times”: semne de corupţie în regiunile de frontieră ale României

Semnele corupţiei marchează peisajul în regiunile de frontieră ale României şi Bulgariei, sub forma vilelor luxoase aparţinând vameşilor şi poliţiştilor de frontieră, comentează „New York Times" , în ediţia electronică.

Zeci de astfel de vile se află în Svilengrad, un oraş cu circa 20.000 de locuitori la graniţa sudică a Bulgariei. Comportamentul vameşilor este atât de cunoscut încât a generat glume în rândul populaţiei: "Ce cadou îi faci unui vameş de ziua lui? O tură de unul singur".

Dar un taximetrist local i-a apărat pe poliţiştii de frontieră, afirmând că au adus bogăţie în oraş. El a precizat că un vameş, în prezent proprietar al unui hotel şi unui cazino, a înlocuit geamurile şcolii şi a reconstruit biserica locală. "Când ei au bani şi noi avem bani", a declarat acesta.

Încercând să combată corupţia, Bulgaria a început să folosească programarea computerizată a poliţiştilor de frontieră în diferite posturi. România a arestat în ultimul an 248 de poliţişti de frontieră şi vameşi. Conform experţilor, în trecut aceste arestări ar fi fost suficiente pentru a câştiga aprobarea Uniunii Europene, dar acum nu mai este aşa. "Este un moment de conservatorism extrem, iar România şi Bulgaria suferă din această cauză", a declarat Heather Grabbe, director al Institutului pentru o Societate Deschisă din Bruxelles.

În ceea ce priveşte echipamentul, în Bulgaria, barierele de la frontieră, care existau cândva pentru a împiedica cetăţenii să fugă din ţară în perioada comunistă, sunt acum reechipate pentru a împiedica intrarea imigranţilor şi a traficanţilor.

Aproape de Grecia

În România, poliţiştii de frontieră din Vaslui patrulează cu bărci rapide, camioanele pot fi verificate cu dispozitive cu raze X şi chiar cu aparate care măsoară nivelul de dioxid de carbon, pentru a descoperi eventuale persoane ascunse înăuntru.

"Este drăguţ să ai un aparat care verifică dacă sunt clandestini în spatele unui camion", a declarat Karel van Kesteren, ambasadorul Olandei în Bulgaria. „Dar dacă poţi plăti 500 de euro cuiva pentru a privi în cealaltă direcţie, nu are nici un sens".

Geografia este un alt factor pentru lipsa de entuziasm în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Schengen, cele două ţări plătind preţul pentru că se află aproape de Grecia, care nu controlează eficient fluxul de imigranţi şi traficul de maşini şi ţigări, conchide „New York Times".