Negocierile ultimei şanse pentru Kosovo

UE pregăteşte un plan de rezervă pentru provincia sârbă. Oficialii sârbi şi liderii albanezi au avut, ieri, la New York, primele discuţii directe pe tema statutului Kosovo, sub medierea

UE pregăteşte un plan de rezervă pentru provincia sârbă.

Oficialii sârbi şi liderii albanezi au avut, ieri, la New York, primele discuţii directe pe tema statutului Kosovo, sub medierea SUA, UE şi Rusia. Un compromis este puţin probabil, în condiţiile în care albanezii au respins ofertele Belgradului şi au avertizat că îşi vor proclama unilateral independenţa. Pentru eşecul negocierilor se pregătesc şi europenii, care au în vedere un plan de rezervă.

Preşedintele Serbiei, Boris Tadici, a avertizat că, în cazul în care Kosovo îşi declară unilateral independenţa, nu se poate prevedea care vor fi consecinţele. Tadici a reafirmat clar poziţia ţării sale, că un Kosovo independent este de neacceptat. Preşedintele sârb a mai afirmat că Belgradul este gata să facă noi concesii, dar fără ca suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei să fie afectate.

Aflat la New York, preşedintele kosovar, Fatmir Sejdiu, a avertizat că partea sârbă "poate prezenta idei, însă ele vor fi inacceptabile pentru noi". "Vom fi foarte clari şi hotărâţi, nu avem altă soluţie decât independenţa", a subliniat el. SUA fac presiuni pentru declararea independenţei provinciei Kosovo, în timp ce Rusia se opune eforturilor ONU de a transforma în rezoluţie recomandările mediatorului Martti Ahtisaari, care prevăd o independenţă sub supraveghere internaţională pentru provincia sârbă. Negocierile între sârbi şi albanezi trebuie să se încheie la 10 decembrie cu un acord acceptat de ambele părţi. La final va fi prezentat un raport secretarului general al ONU. Liderii kosovari au anunţat că vor proclama independenţa dacă nu se ajunge la un compromis.

Idei de la Bruxelles pentru evitarea crizei

Între timp, Uniunea Europeană pregăteşte un plan de rezervă pentru Kosovo, care ar permite recunoaşterea independenţei acestei provincii fără ca o nouă rezoluţie ONU să mai fie necesară. Planul B, cum este numit de cotidianul "Frankfurter Rundschau", interpretează rezoluţia 1244 într-un sens atât de amplu, încât permite Priştinei să îşi declare independenţa şi altor ţări să o recunoască.

Cotidianul german susţine că Planul B implică discutarea acestei probleme de către Consiliul de Securitate al ONU, dar nu şi adoptarea unei rezoluţii. Londra, Parisul şi Berlinul speră că statele membre UE care s-au opus independenţei Kosovo să nu poată obiecta la noua interpretare a rezoluţiei. O posibilă sciziune în cadrul UE, după o proclamare unilaterală a independenţei Kosovo şi o recunoaştere din partea SUA, reprezintă o problemă-cheie, având în vedere că mai multe state europene sunt împotriva independenţei Kosovo, în special Spania, Grecia, Ciprul, Slovacia, România şi Cehia.

Între timp, tensiunea în Kosovo creşte. Un grup paramilitar sârb din provincia sârbă a ameninţat că va declanşa acţiuni militare dacă provincia Kosovo obţine independenţa. "Orice schimbare a frontierelor Serbiei va antrena un război", a ameninţat într-un mesaj electronic trimis NATO şi Misiunii ONU (MINUK) din Kosovo, gruparea paramilitară "Garda Împăratului Lazăr", potrivit presei de la Priştina. Misiunea NATO din Kosovo a avertizat că nu va permite niciunei structuri paramilitare să agraveze situaţia din provincie.