Negocieri pentru „voturile de aur“ în Republica Moldova

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liderii partidelor poartă de două zile discuţii aprinse pentru crearea unei alianţe. În timp ce comuniştii susţin că negociază cu PD, aceştia din urmă neagă şi spun că Voronin poartă discuţii cu PLDM. Bătaia se dă pe „voturile de aur“.

Două zile de negocieri intense şi puţin transparente. Aşa se poate caracteriza perioada de după alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, când au fost alese Partidul Comuniştilor (42 de mandate), PLDM (32 de mandate), PD (15 mandate) şi PL (12 mandate).

Pe de o parte, Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată încă la putere, mai are nevoie de două mandate pentru a putea alege şi preşedintele ţării. De cealaltă parte, eventuala alianţă între PD şi comuniştii lui Vladimir Voronin se luptă pentru patru „voturi de aur", care să le asigure puterea absolută.

„Nu infirm discuţiile"

Singura variantă care ar asigura alegerea unui şef de stat, fără a mai fi nevoie de vânarea „voturilor de aur" ar fi cea dintre comunişti şi PDLM, condus de actualul premier Vlad Filat. Totuşi, această alianţă este exclusă de primul-ministru.

Citiţi şi: Adrian Cioroianu: „Pentru Republica Moldova acum este mai importantă apropierea de UE, decât de România”

„Negocierile sunt în faza de pregătiri. Ca să ne întâlnim, trebuie să avem nişte teme coordonate. Nu pot să confirm şi nici să infirm discuţiile cu comuniştii", a declarat pentru „Adevărul" Vlad Filat.

Surse din rândul PCRM susţin că liderii formaţiunii sunt în tratative cu PD, condus de ex-comunistul Marian Lupu. „Această alianţă ar pleda pentru păstrarea necondiţionată a statalităţii Republicii Moldova", a declarat Eduard Muşuc, deputat comunist.

Şi deputatul PCRM Igor Dodon a lăsat de înţeles că au demarat negocierile cu Partidul Democrat. De partea cealaltă, democraţii neagă orice discuţie cu comuniştii. „Nu am început negocieri cu ei, poate au făcut-o cei de la PLDM", a spus Valeriu Lazăr, secretarul general al democraţilor şi membru în grupul de negocieri din partea acestei formaţiuni politice.

Conform Infotag, agenţie de ştiri moldovenească care citează surse din interiorul partidului lui Voronin, marţi seară, liderul comunist s-ar fi întâlnit cu PD-istul Vlad Plahotniuc. Milionarul, cunoscut ca fost apropiat al familiei Voronin, este în cărţi pentru funcţia de prim-ministru al Moldovei. „Viitoarea guvernare va depinde de modul în care Plahotniuc se va înţelege cu grupările economice care stau în spatele comuniştilor sau ale PLDM", a declarat Arcadie Barbăroşie, analist politic din Chişinău.

Ce comunişti ar trăda

Surse din rândul grupurilor de negociere au declarat pentru presa locală că, de fapt, Plahotniuc ar încerca să racoleze patru deputaţi comunişti, pe care să-i aducă în PD, în vederea păstrării actualei alianţe.

Aceleaşi surse mai susţin că Vlad Plahotniuc ar încerca să racoleze în special afacerişti, el fiind şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Republica Moldova. Astfel, PLDM-PD-PL ar putea vota atât preşedintele Parlamentului, primul-ministru, cât şi şeful statului. În acest fel, s-ar rezolva şi criza politică prin care ţara trece de mai bine de un an şi jumătate.

Din lista deputaţilor comunişti care ar putea face pasul spre PD şi actuala alianţă sunt vehiculate nume precum: Igor Dodon, fost ministru al Economiei şi vicepremier, nou venit în PCRM.

Un alt nume este Eduard Muşuc, membru de un an în PCRM. Om de afaceri, Muşuc ar fi fost şantajat de comunişti care i-au luat business-ul, o companie de internet.

După acest scandal, în 2009, Muşuc a aderat la comunişti. „Nu am de gând să trădez echipa cu care am ajuns în Parlament", a spus Muşuc.
Pe aceeaşi listă este inclus şi Sergiu Stati, renumit ca „oportunist".

Fost funcţionar în Ministerul de Externe, Stati a făcut carieră în vremea în care Voronin a fost preşedinte. A fost şef al Comisiei de politică externă şi apoi a fost numit ambasador la Kiev şi ulterior la Istanbul. Ultimul posibil comunist care ar putea trece în altă tabără ar fi Veaceslav Bondari, patron a peste 20 de firme în localitatea Anenii Noi. Acesta ar putea accepta alianţa cu Plahotniuc pentru a-şi proteja business-urile.

Patru mandate pentru siguranţă

Pentru ca actuala alianţă să poată alege preşedintele ţării, are nevoie de încă două mandate pe lângă cele 59. Cu toate acestea, surse din rândul negociatorilor susţin că Plahotniuc ar miza pe patru deputaţi să-şi asigure funcţia de premier şi mai multă putere pentru a negocia posturi-cheie în instituţiile publice.

Trupele ruse îl ţin pe Ghimpu departe de Summitul OSCE

Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova, a refuzat să participe la Summitul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) de la Astana, început ieri. „Pe agenda reuniunii nu figurează problema retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova, iar Rusia nu şi-a respectat obligaţiunile asumate la summitul trecut de la Istanbul, din 1999, de a-şi retrage armata din Transnistria", şi-a explicat decizia Ghimpu.

La Summitul OSCE de la Astana, care se termină astăzi, Moldova este reprezentată de vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov, şi viceministrul de Externe, Andrei Popov. Osipov a cerut retragerea armatei ruse din Transnistria. „Reprezentanţii OSCE trebuie să convingă Tiraspolul să revină la masa de negocieri", a declarat acesta.

Oazu Nantoi, director de programe în cadrul Institutului de Politici Publice, a declarat, pentru „Adevărul", că „începând cu 2003, reuniunile ministeriale OSCE nu au reuşit să adopte nici măcar o declaraţie în problema transnistreană". „OSCE nu are statut de organizaţie internaţională şi a fost creată în epoca Războiului rece pentru alte scopuri decât cele de soluţionare a conflictelor", a declarat Nantoi. OSCE este mediator în procesul de reglementare transnistreană, alături de Rusia şi Ucraina. Ion Preaşca

10 milioane € pentru un „vot de aur"

Serafim Urecheanu, preşedintele Alianţei Moldova Noastră (AMN), care nu a mai trecut acum pragul electoral, a dezvăluit cum s-a negociat „votul de aur" anul trecut după alegerile parlamentare. Atunci, comuniştii aveau nevoie doar de un deputat pentru a alege şeful statului. „A venit Voronin şi m-a întrebat: «Votăm?». Am râs şi i-am spus că nu. Dacă votam cu PCRM, eram azi premier, AMN avea şi viceprim-ministru, dar şi câţiva miniştri", a spus Urecheanu.

„Unui deputat de-al nostru i-a propus un apartament şi bani, altuia - postul de viceprim-ministru, celuilalt de vicepreşedinte al Parlamentului. Unei persoane, la 2 iunie 2009, comuniştii i-au propus două milioane de euro, iar la 3 iunie (ziua în care comuniştii au ratat ultima şansă de a alege preşedintele Moldovei - n.r.), suma a crescut la 10 milioane de euro", a mai spus Urecheanu. Ion Preaşcă

Aluziile la unire pun pe jar Chişinăul şi Kievul

Afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu referitoare la unirea Basarabiei cu România, în 25 de ani, au stârnit reacţii dure în rândul oficialilor ucraineni. „Republica Moldova, ca stat independent şi suveran, urmează să devină parte a marii familii europene.

Acesta este statutul ţării pe care-l văd în mai puţin de 25 de ani", a replicat Vlad Filat, premierul Moldovei. „Frontierele UE vor fi pe Nistru şi evoluţiile democratice din regiune vor stimula şi alte ţări, precum Ucraina, să se îndrepte spre UE, iar Balcanii vor fi parte a UE şi NATO", a spus Băsescu.

Afirmaţia preşedintelui României a încins spiritele la Kiev. „Declaraţiile lui Băsescu sunt provocatoare. A desenat hotarul UE fără Transnistria, care s-ar desprinde de Moldova. Autorităţilor transnistrene li se sugerează fie că regiunea s-ar putea declara stat independent, fie să se unească cu Ucraina sau Rusia", a spus deputatului ucrainean Taras Cernovol, membru al Comitetului pentru Relaţii Externe din Rada Supremă de la Kiev, citat de agenţia rusă „Novâi Reghion".

Ce spun istoricii

„O schimbare ar putea duce la destabilizare şi la consecinţe imprevizibile la nivelul întregii arhitecturi a securităţii europene", a menţionat Oleh Voloşin, şef de direcţie în Ministerul de Externe de la Kiev.

Analistul politic moldovean Victor Chirilă crede că afirmaţiile lui Băsescu îi pot incita pe comunişti. „Moldova este divizată pe principii de loialitate faţă de Bucureşti, Kiev, sau Moscova. Aceste declaraţii dau apă la moară comuniştilor, care aşteaptă să exploateze sentimentele românofobe ale unei părţi a populaţiei", a comentat pentru „Adevărul" Victor Chirilă.

„Pentru Moldova este mai importantă apropierea de UE decât de România. Aceste declaraţii nu aduc beneficii nici României, nici Republicii Moldova. Una este când un expert prezice unirea şi alta e când lucrul acesta îl afirmă preşedintele României", a explicat istoricul român Adrian Cioroianu. ; Alina Ţurcanu

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite