Naţionalismul "este în creştere în Ungaria", susţine Deutesche Welle

Naţionalismul este în creştere în Ungaria, aşa cum a demonstrat recent şi disputa cu România privind reînhumarea poetului Jozsef Nyiro în oraşul său natal din Ţinutul Secuiesc, comentează Deutesche Welle, în pagina electronică de vineri.

Reînhumarea poetului este doar o parte a recentei renaşteri a naţionalismului în Ungaria, condusă cu succes de extrema dreaptă a ţării şi care a primit acum sprijinul premierului ungar Viktor Orban şi a partidului său conservator naţionalist Fidesz.

Orban reevaluează relaţiile cu acele ţări vecine care au minorităţi maghiare importante: Slovacia, Serbia şi România. Dar cel puţin pentru moment, partidul său nu riscă să abordeze tema renegocierii graniţelor, revizuind Tratatul de la Trianon din 1920, când Ungaria a pierdut două treimi din teritoriu, dar este evident că Fidesz, mai mult decât orice alt guvern postcomunist din Ungaria are în vedere unitatea toturor maghiarilor din regiune.

Maghiarilor de peste tot li se aminteşte de "datoria sfântă" faţă de naţiunea lor, fie prin "Ziua naţională a solidarităţii" din 4 iunie - care comemorează "tragedia de la Trianon" - , fie prin noua Constituţie, care a intrat în vigoare la începutul anului, sau prin controversata lege a presei.

În acelaşi timp, Orban intervine în politica internă din Slovacia şi România, spriinind minorităţile maghiare din aceste ţări, adeseori ajutându-le să reînfiinţeze partide.

În paralel cu aceste revizionism politic, Ungaria este în proces de reabilitare a lui Miklos Horthy, care a guvernat țara în perioada 1920-1944 cu un regim autoritar şi ultraconservator.

Succesul acestei noi linii naţionaliste rămâne însă nesigur, Ungaria devenind izolată în UE, unde este considerată o forţă de destabilizare în Europa centrală şi de sud-est. În plus, Orban şi partidul său au slăbit reprezentarea minorităţii maghiare în aceste regiuni. Astfel, Partidul Coaliţiei Maghiare, susţinut de Fidesz, nu a mai intrat în Parlamentul slovac, în timp ce minoritatea maghiară din România se îndreaptă spre un dezastru şi mai mare la alegerile din noiembrie. Aproximativ 400.000 de maghiari au plecat din Transilvania în ultimele două decenii. În plus, nu mai puţin de trei partide maghiare participă la alegeri, iar numărul voturilor abia dacă va fi suficient ca să îi permită unuia dintre ele să atingă pragul de 5 la sută necesar intrării în Parlament.

Dar probabil, la o privire cinică, acesta este exact scopul lui Orban: să încurajeze cât mai mulţi maghiari dezamăgiţi să se întoarcă în Ungaria, comentează Deutsche Welle. Acest lucru i-ar asigura partidului său o bază electorală sigură şi de durată.