NATO vrea să preia securitatea energetică

Alianţa va decide extinderea responsabilităţilor la summitul de la Bucureşti Pe fondul disputelor energetice dintre UE şi Rusia, Alianţa Nord-Atlantică se arată din ce în ce mai

Alianţa va decide extinderea responsabilităţilor la summitul de la Bucureşti

Pe fondul disputelor energetice dintre UE şi Rusia, Alianţa Nord-Atlantică se arată din ce în ce mai interesată de protejarea infrastructurii energetice. O decizie în acest sens urmează să fie luată la summitul NATO care va avea loc în aprilie anul viitor la Bucureşti.

Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, a explicat, într-un discurs rostit la Londra, că Alianţa îşi poate asuma un astfel de rol în cazul în care există ameninţări specifice la adresa securităţii energetice. Afirmaţiile lui Scheffer au loc în contextul în care cele 26 de ţări membre NATO au aprobat, deja, operaţiuni în afara spaţiului Alianţei, de genul celei care se desfăşoară în prezent în Afganistan. Propunerea secretarului general al NATO ar însemna o extindere suplimentară a responsabilităţilor.

La ultimul summit, desfăşurat la Riga în noiembrie trecut, liderii NATO au dezbătut modalităţile de asigurare a securităţii energetice. Generalul american James Jones, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, sugera atunci că Alianţa ar putea contribui la protejarea principalelor rute de transport pentru resursele energetice, cum ar fi cele din zona Mării Negre sau cele care leagă Africa de Europa.

Pe de altă parte, o serie de oficiali de la Washington au apreciat că Alianţa ar trebui să intervină în favoarea oricărui stat aliat ameninţat din punct de vedere energetic. Ei au făcut aluzie la disputele energetice ale Rusiei cu fostele republici sovietice, care s-au soldat cu "victime colaterale" în Uniunea Europeană. Cu ochii pe rutele vulnerabile În discursul din capitala Marii Britanii, Jaap de Hoop Scheffer a folosit sintagma "oleoducte virtuale" pentru a se referi la navele care transportă petrol sau gaze naturale.

El a dat exemplu oraşul Tokyo, care are nevoie de un astfel de transport la opt ore pentru a produce electricitate. "Aceste oleoducte virtuale sunt vulnerabile. Oare NATO nu ar putea, cu flota sa maritimă, să le protejeze în perioade de criză? Eu cred că da", a subliniat secretarul general al NATO. Un acord privind conturarea unui rol clar al NATO în această problemă este aşteptat în cursul summitului care se va desfăşura în România, în primăvară. La sfârşitul anului trecut, Alianţa avertiza, într-un raport intern, asupra intenţiilor Rusiei de a construi un cartel al gazelor naturale.