NATO nu renunţă la misiunea din Kosovo

Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite îşi dispută zonele de influenţă în cel mai nou stat de pe harta Europei Cu mai bine de două săptămâni înainte de

Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite îşi dispută zonele de influenţă în cel mai nou stat de pe harta Europei

Cu mai bine de două săptămâni înainte de încheierea mandatului ONU în Kosovo, oficialii internaţionali nu au ajuns încă la un acord cu privire la responsabilităţile care vor reveni Uniunii Europene în noul stat. În februarie, europenii anunţau cu mândrie desfăşurarea unei misiuni de 19.000 de poliţişti, jurişti şi ofiţeri vamali, care să contribuie la consolidarea "statului de drept'' în regiune. Planurile lor sunt din ce în ce mai incerte, mai ales în contextul în care organismele internaţionale aflate în Kosovo nu par dispuse să "elibereze'' terenul pentru UE.

Pe poziţii este decisă să rămână, în primul rând, NATO, care a atenţionat deja Bruxelles-ul că va mai sta în Kosovo cel puţin cinci ani. Explicaţia oficială o constituie securitatea şi liniştea noului stat, însă analiştii susţin că adevăratul motiv ar avea legătură cu faptul că în fosta provincie sârbă se află Camp Bondsteel, una dintre cele mai mari baze americane din Europa.

UE se aşteaptă ca NATO să mai stea în Kosovo până la cinci ani, alături de misiunea UE de poliţie şi justiţie, care va sosi în cursul acestui an, a declarat premierul sloven, Janez Jansa, a cărui ţară asigură preşedinţia blocului comunitar. "Probabil Alianţa îşi va reduce treptat dimensiunea misiunii, dar va mai fi acolo trei, patru sau cinci ani", a precizat Jansa într-un interviu acordat postului de televiziune France 24.

Oficialii NATO refuză să stabilească un calendar pentru retragerea celor 17.000 de soldaţi ai KFOR aflaţi în Kosovo, însistând că aceştia vor rămâne în regiune cât va fi necesar.

La mai bine de trei luni după ce provincia şi-a declarat independenţa, oficiali ai NATO şi UE doresc ca ONU să decidă cine va avea ultimul cuvânt în problemele Kosovo.

Planurile UE, incerte

Disputele s-au amplificat în contextul în care misiunea ONU, MINUK, urmează să-şi încheie pe 15 iunie cei nouă ani de administraţie şi să predea autoritatea liderilor locali supervizaţi de misiunea europeană EULEX.
Lipsa unui consens la nivel diplomatic întârzie însă instalarea misiunii europene la data stabilită. EULEX are ca obiectiv trimiterea în decurs de patru luni a circa 1.900 de poliţişti, jurişti şi ofiţeri vamali care să contribuie la consolidarea "statului de drept" în regiune.

Din cei 1.900 de experţi, numai 300 se află în prezent în zonă, iar niciunul dintre aceştia nu a ajuns în partea de nord a Kosovo, unde populaţia majoritară sârbă se opune vehement contingentului european. În acest context, cel mai important oficial ONU în Kosovo, Joachim Ruecker, a declarat că este posibil ca misiunea EULEX să ajungă sub "umbrela ONU", o acţiune care ar putea afecta cea mai ambiţioasă desfăşurare a UE în afara graniţelor sale.