NATO a adoptat scutul american antirachetă în Europa, la Summit-ul de la Lisabona

Liderii celor 28 de state din NATO care s-au întâlnit în cadrul unui summit în Portugalia, s-au pus de acord în privinţa unui nou scut de apărare antirachetă, care să acopere întreaga Europă şi Statele Unite, a declarat preşedintele american Barack Obama.

"Sunt fericit să anunţ că, pentru prima data, am convenit asupra dezvoltării unui sistem de apărare antirachetă destul de puternic pentru a proteja întregul teritoriu european NATO şi Statele Unite", le-a spus jurnaliştilor, preşedintele american Barack Obama, în timpul unei pauze din summitul de la Lisabona.

Proiectul ambiţios prevede ca interceptoarele anti-rachetă ale SUA să fie plasate strategic în întreaga Europă, pentru a proteja fiecare ţară de pe continent. Se estimează că extinderea apărării anti-rachetă ar costa peste 250 de milioane de dolari, în următorii 10 ani.

Potrivit ABC News, vor exista baze în România, Polonia şi, eventual, Turcia, sistemul urmând să împiedice pătrunderea rachetelor lansate de un stat inamic.

Statele Unite sunt deja în curs de dezvoltare a unui sistem care vizează contracararea rachetelor cu rază lungă de acţiune şi planifică să aducă părţi ale acestui sistem în Europa, începând cu navele Aegis staţionate în Marea Mediterană (2011) şi continuând cu rachete terestre în România (2015) şi Polonia (2018).

Planul de apărare antirachetă "oferă un rol pentru toţi aliaţii noştri şi oferă răspunsul pe care trebuie să-l dăm ameninţărilor vremurilor noastre. Arată determinarea noastră de a ne proteja cetăţenii de ameninţarea rachetelor balistice", a adăugat şeful Casei Albe, citat de Novinite.

Sâmbătă, când preşedintele rus Dmitri Medvedev se va alătura summitului, liderii celor 28 de state membre NATO vor invita Rusia să ia parte la discuţiile privind scutul antirachetă pe care Europa îl va dezvolta împreună cu SUA.

Preşedintele ceh Vaclav Klaus a declarat că Rusia şi-a anunţat intenţia de a coopera cu NATO, şi că ar trebui să fie invitată să se alăture acestui proiect.

Moscova însă, nu doreşte să se alăture unui program care să definească clar Iranul ca ameninţare, potrivit analiştilor. Oficialii NATO au identificat, în privat, Iranul ca principal agresor, dar Turcia - în calitate de membru NATO şi aliat al Iranului - nu a fost de acord ca această afirmaţie să devină oficială.  

Statele membre NATO au făcut un compromis pentru ca Iranul să nu fie nominalizat în declaraţia referitoare la scutul antirachetă.

Test de fidelitate pentru Turcia

Turcia are un rol cheie în acest program, oficialii NATO fiind îngrijoraţi de apropierea acestei ţări de Iran. În această săptămână, preşedintele turc Abdullah Gul a declarat că le-a scris liderilor NATO cu privire la preocupările ţării sale asupra scutului de apărare antirachetă.

În primul rând, Ankara se teme de o potenţială răcire a relaţiilor cu Iranul, cu care, în ultimii ani, a dezvoltat puternice legături politice şi economice. Politologul Cengiz Aktar de la Universitatea Bahcesehir a afirmat că programul de apărare antirachetă este acum privit de către aliaţii occidentali ai Turciei ca un test de loialitatea a acestei ţări.