Mubarak se pregăteşte să moară la malul mării

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Presa arabă relatează că starea de sănătate a fostului preşedinte egiptean s-a înrăutăţit, apropiaţii săi aşteptându-se să moară în curând. La aproape o săptămână de la demisie ies la iveală detalii despre condiţiile în care s-a retras Mubarak. Gamal, fiul dictatorului, este cel care a ţinut cu dinţii de putere.

Jurnaliştii de la „Frankfurter Allgemeine Zeitung" (FAZ) amintesc de deciziile contradictorii luate de Hosni Mubarak în ultimele zile ale mandatului său. Joia trecută anunţa cu fast că nu renunţă la putere.

Mai citeşte şi:

Ceauşescu şi Mubarak: opt ani de "prietenie" oficială

Vineri, vestea retragerii dictatorului avea să vină de la vicepreşedintele Omar ­Suleiman. Mubarak nu i-a predat puterea lui Suleiman şi nici liderului Parlamentului, aşa cum prevede Constituţia egipteană, ci unui înalt Consiliu al Forţelor Armate. „Cu aceasta, regimul Mubarak s-a transformat, la nivel formal, într-o dictatură militară", notează FAZ. Potrivit jurnaliştilor germani, Gamal Mubarak a fost cel care a scris, parţial sau total, discursul tatălui său, în care spunea poporului că nu acceptă să demisioneze. Discursul lui Mubarak a fost înregistrat în cursul zilei şi apoi difuzat puţin după ora 23, când dictatorul deja părăsise capitala Cairo.

Puci în toată regula

Atunci a pus piciorul în prag ministrul de Interne, Mohamed Tantawi, în prezent cel mai important om din statul egiptean. El a fost cel care l-a forţat pe Mubarak să demisioneze. Informaţiile sunt credibile, dar nu au primit nicio confirmare oficială de la autorităţile din Cairo. În schimb, acestea din urmă nu au infirmat nici informaţia difuzată de cotidianul saudit „Asharq Al-Awsat", conform căruia fostul preşedinte, în vârstă de 82 de ani, şi despre care se ştie că are cancer, ar fi refuzat să mai ia medicamentele prescrise. Decizia, susţine publicaţia, îi pune serios viaţa-n pericol fostului lider de la Cairo. „Mubarak i-a rugat pe cei apropiaţi să-i dea voie să moară în ţara sa. Ne aşteptăm ca decesul să survină în orice clipă", a declarat ziariştilor saudiţi un fost oficial din domeniul securităţii, apropiat conducerii militare din Egipt. Unele publicaţii susţin că fostul preşedinte a intrat în comă, altele spun, citând aceleaşi surse sigure, că Hosni Mubarak este în continuare în staţiunea de lux de la Marea Roşie, Sharm el-Sheikh, unde are o proprietate cu vedere la mare şi unde îşi scrie, acum, memoriile.

Securitate sporită în Sinai

Informaţia difuzată, ieri, de publicaţia israeliană „Yediot Aharonot", potrivit căreia vicepreşedintele Omar ­Suleiman ar fi cerut Ierusalimului, la începutul mişcării de contestare din Egipt, să permită trimiterea câtorva batalioane de militari egipteni în Peninsula Sinai pentru protejarea reşedinţei lui Hosni Mubarak din Sharm el-Sheih, întăreşte ideea că fostul preşedinte se află în această staţiune. Israelul a permis trimiterea în Sinai a aproximativ 700 de militari.

Ziariştii de la „Der Spiegel" au văzut cu ochii lor „fortăreaţa" dictatorului, care nu se află departe de aeroportul din oraş, chiar la capătul terenului de golf al cunoscutelor hoteluri „Maritim". Ca să ajungi la clădirea înconjurată de ziduri înalte de trei metri trebuie să treci de mai multe puncte de control, unde ţi se verifică actele de identitate şi eşti întrebat ce profesie ai.

Tratat de medici germani

Alţii susţin că acum ţine regim şi că o echipă de medici germani ar fi venit la Sharm el-Sheikh să-l trateze pe dictator. Aceiaşi oameni spun că liderul izgonit a intrat în depresie, că s-ar gândi chiar şi la suicid. Despre Mubarak se mai spune că nu este un excentric aşa cum au fost mai toţi despoţii. Totuşi de la vila de la Marea Roşie nu lipsesc zeci de servitori, agenţi de pază, podelele din marmură, mesele de lemn cu intarsii şi grădinile cu palmieri şi flori ornamentale.

Sute de dispariţii forţate

Semne de întrebare rămân şi în ceea ce priveşte modul în care a acţionat, de fapt, armata egipteană în timpul revoltelor. Lăudată de Statele Unite, chemată de protestatari să-i apere de miliţie, armata a fost eroina revoluţiei din Egipt. Cu toate acestea, o organizaţie pentru apărarea drepturilor omului susţine că sute de persoane, arestate în timpul manifestaţiilor sunt încă date dispărute. „Informaţiile despre numărul lor exact nu sunt complete. Probabil se află în custodia armatei", a declarat Gamal Eid, directorul Reţelei arabe de informare privind drepturile omului. Acesta a cerut forţelor armate să ofere, urgent, o listă cu persoanele reţinute, motivele arestării şi să respecte drepturile acestora. Potrivit ONU, „dispariţiile forţate" sunt reţineri sau răpiri, executate de „agenţi ai statului sau de persoane sau grupuri de persoane care acţionează cu autorizaţia, sprijinul sau cunoştinţa statului, urmate de ascunderea detaliilor despre soarta victimelor".

Jurnalistă CBS, agresată sexual

Lara Logan, corespondenta postului TV CBS, a fost victima unei agresiuni sexuale în Egipt, în timp ce relata din Piaţa Tahrir despre vestea retragerii preşedintelui Mubarak. "Lara Logan se afla, împreună cu echipa ei şi cu personalul de securitate", arată CBS într-un comunicat. Jurnalista ar fi fost izolată de echipa sa şi înconjurată de "o bandă de peste 200 de persoane, entuziasmate până la frenezie", potrivit CBS. Apoi, "a fost supusă unei agresiuni sexuale brutale şi prelungite, înainte de a fi salvată de un grup de femei şi de circa 20 de soldaţi egipteni", se mai arată în comunicat. Ziarista a revenit a doua zi după incident în SUA şi aseară a fost externată.

Protestele au ajuns şi în Libia lui Gaddafi

image

În Iran, protestatarii au dus pe braţe sicriul cu trupul studentului ucis de forţele de ordine ale regimului Ahmadinejad Foto: Afp

Sute de protestatari s-au bătut ieri cu poliţiştii şi cu suporterii regimului de la Tripoli în oraşul Benghazi, din estul Libiei, ţară în care protestele sunt o raritate, asta şi din cauza faptului că sunt interzise prin lege. Înfuriaţi din cauza arestării unui cunoscut activist pentru drepturile omului, în jur de 600 de oameni - potrivit unui localnic citat de Reuters - au ieşit pe străzi şi au aruncat cu cocktailuri Molotov, au dat foc mai multor maşini şi s-au ciocnit cu forţele de ordine.

Potrivit lui Abdelkrim Gubaili, directorul spitalului local, cel puţin 38 de persoane au fost rănite, majoritatea fiind membri ai forţelor de ordine. Opozanţii preşedintelui Muammar Gaddafi au folosit reţeaua de socializare Facebook pentru a-i îndemna pe compatrioţi să iasă pe străzi şi să organizeze astăzi „o zi a mâniei" libiene, după modelul egiptean. Oraşul Benghazi are o istorie de luptă împotriva autocratului Muammar ­Gaddafi, cel mai longeviv lider din zonă. În această regiune au fost făcute cele mai multe arestări din rândul grupărilor islamiste interzise.

În Iran au avut loc confruntări violente între opozanţii şi suporterii regimului în faţa Universităţii din Teheran, în timpul funeraliilor lui Saane Zhaleh, unul dintre cei doi studenţi ucişi în cadrul protestelor de luni. Consiliul de Coordonare al Propagandei Islamice a cerut ieri populaţiei să iasă în stradă după rugăciunea de vineri pentru a-şi manifesta supărarea faţă de revoltele organizate de liderii opoziţiei, Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Karroubi, revolte numite „crime" în comunicatul consiliului. În capitala Yemenului, Sanaa, cel puţin 800 de persoane au scandat sloganuri împotriva preşedintelui Ali Abdullah Saleh, un aliat al SUA în lupta împotriva Al-Qaida. În portul Aden, un tânăr de 21 de ani a fost împuşcat mortal de poliţişti, în timpul unor confruntări între forţele de ordine şi protestatari. În Bahrain, circa 2.000 de persoane ­s-au adunat în capitala Manama pentru a cere schimbarea guvernului.



În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite