Mozzarella la tribunal

Agropirateria afectează din ce în ce mai mult produsele tipic italieneşti, iar pentru apărarea lor autorităţile s-au adresat Curţii Europene de Justiţie şi s-au plâns Organizaţiei

Agropirateria afectează din ce în ce mai mult produsele tipic italieneşti, iar pentru apărarea lor autorităţile s-au adresat Curţii Europene de Justiţie şi s-au plâns Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Asociaţia agricultorilor italieni, Coldiretti, denunţă faptul că, la nivel mondial, comerţul cu produse contrafăcute, care imită originalul italian, a atins cote alarmante. Pentru a-şi apăra mărcile "mozzarella" şi "parmigiano", agricultorii s-au adresat Curţii Europene de Justiţie şi au cerut un acord internaţional în cadrul OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului).

În Statele Unite, susţine Coldiretti, doar 2% din brânzeturile "italieneşti" provin, într-adevăr, din Italia, restul de 98% fiind imitaţii obţinute pe baza ingredientelor autohtone. Mărcile cele mai falsificate sunt "mozzarella" şi "parmigiano". Însă parmezanul reprezintă doar vârful unui aisberg internaţional al contrafacerilor produselor alimentare din Peninsulă. Campioni la fabricarea falsurilor sunt SUA, Australia şi China, ţări în care sunt puse cu nonşalanţă în vânzare (şi) copii ale altor mărci brevetate, cum ar fi sosul Bolognese sau brânza Pecorino. Într-o conferinţă de presă recentă, preşedintele Coldiretti, Sergio Marini, a declarat că va cere WTO şi forurilor de justiţie europene să introducă, în legislaţia internaţională, obligativitatea menţionării pe etichetele produselor originea ingredientelor alimentare.

Expoziţie de falsuri alimentare la Roma

Pirateria agroalimentară se regăseşte şi în ţările bătrânului continent. Spre exemplu, în Spania se vinde uleiul de măsline "italienesc" Romulo, în Portugalia, "Pasta milanese", iar Germania foloseşte denumirea de "parmesan" pentru brânzeturi autohtone. Din acest motiv, Biroul de Avocatură al Curţii de Justiţie Europene trebuie să se pronunţe asupra dreptului de folosinţă a acestei denumiri. Pentru a-şi manifesta protestul faţă de imitarea şi comercializarea produselor "made in Italy" (comerţ cu o cifră de afaceri de 50 de miliarde de euro pe an), italienii au deschis, la Palazzo Rospigliosi din Roma, o expoziţie a alimentelor falsificate, adunate din supermarketuri şi magazine din Sydney, Beijing, Berlin, Budapesta, New York.

Falsuri din România

Printre produsele contrafăcute expuse la Palazzo Rospigliosi, se află şi "Caberlot classico", vândut în România drept vin italienesc din Toscana. Preşedintele Coldiretti, Sergio Marini, este de părere că unele falsuri merită toată admiraţia, pentru că par mai autentice decât originalul.