VIDEO Moscova se extinde sub pământ

În lipsă de spaţiu, capitala rusă riscă să se sufoce. Primăria a decis să construiască un oraş subteran cu toate facilităţile necesare. Metropola de sub metropolă va avea căi rutiere, supermarketuri şi chiar muzee. Lucrările au început deja în Piaţa Puşkin şi în Piaţa Triumf.

Populaţia Moscovei a crescut de la an la an şi este de aproximativ 12 milioane de persoane. Densitatea locuitorilor capitalei ruse a ajuns la 10.000 de persoane pe kilometru pătrat.

Odată cu numărul cetăţenilor a crescut şi numărul maşinilor. Blocajele în trafic sunt la ordinea zilei, iar pentru a traversa oraşul de la un capăt la altul, mai ales la ore de vârf, îţi trebuie ceasuri bune, chiar dacă Moscova este vestită pentru bulevardele sale ultra largi şi dispune de trei inele de centură care înconjoară oraşul. Dacă doreşti să beneficiezi de un taxi trebuie să-ţi comanzi unul cu o zi înainte pentru a putea ajunge la adresa dorită în timp util. Chiar şi parcurile au devenit neîncăpătoare, ca să nu mai vorbin de aglomeraţia din staţiile de metrou.

În faţa unei asemenea situaţii, Primăria a decis să construiască „o a doua capitală", dar subterană. Lucrările au şi început. Piaţa Puşkin este deja un şantier, scrie publicaţia „Komsomolskaia Pravda". Aici va fi dat în folosinţă un centru comercial subteran. La sfârşitul lunii august, în Piaţa Triumf circulaţia a fost oprită pentru a permite construcţia unei parcări subterane.

Goana după locuri strategice

Dar acesta este doar începutul. „În cele din urmă, un nou oraş va apărea sub Moscova", spune Serghei Tkacenko, şeful direcţiei de urbanism. „Planul de transport va fi complet diferit de cel de suprafaţă. Oamenii vor putea să meargă la muncă fără a ieşi la suprafaţă", explică Tkacenko. El mai promite moscoviţilor bulevarde subterane iluminate artificial, birouri şi centre comerciale, iar pentru amatorii de cultură, chiar şi muzee.

Primul urmează să-şi deschidă porţile sub Piaţa Puşkin. Investitorii au început deja să „vâneze" amplasamentele strategice pentru malluri, restaurante, cinematografe, săli de cinema. Pe hârtie totul pare foarte atractiv, dar sunt voci care se întreabă cum se vor adapta moscoviţii la viaţa subterană. Cum se vor simţi, servind o cafea sau vizionând un film, ştiind că deasupra lor sunt mii de tone de pământ? Complexuri comerciale subterane există deja în Moscova.

Din subteran, direct în locuinţă

Şeful celui de la staţia Ohotni, Andrei Kolesnitcenko, recunoaşte că la început nu s-a simţit chiar confortabil, ştiind că se află la 18 metri sub pământ. „După câteva zile m-am obişnuit. În plus, ventilaţia funcţionează bine, iar vara, când toată lumea se asfixia din cauza căldurii şi a fumului provenit de la incendiile de vegetaţie din preajma capitalei, noi respiram aer proaspăt", explică Andrei.

O altă idee a administraţiei este aceea de a crea în centrul oraşului galerii subterane care să ducă la staţiile de metrou. Pentru aceasta este suficient să interconecteze subsolurile locuinţelor, care sunt acum pline de gunoi şi de şobolani, cu tunelurile. Curăţate şi interconectate, acestea se vor transforma într-o adevărată reţea de pasaje pietonale subterane prin care s-ar putea ajunge direct în imobile. Autorităţile se aşteaptă să fie mutate în subteran, treptat, 30 la sută dintre firmele care prestează servicii, 70 la sută dintre locurile de parcare şi 80 la sută dintre depozite.

Moscova are ceva experienţă în acest domeniu. Capitala Rusiei dispune de 300 de kilometri de tuneluri de metrou, unele datând din anii '30. Tunelul rutier Nord-Vest a fost construit pe o lungime de trei kilometri, la o adâncime de 27 de metri, iar Lefortovo, al cincilea din Europa ca lungime, se află la 30 de metri sub pământ. Proiectanţii nu au scăpat din vedere nici problema evacuării gazelor de eşapament, supravegherea video sau securitatea în caz de incendiu.

Aglomeraţie într-o staţie de metrou moscovită Foto: Corbis

Oraşul subteran din Montreal

Oraşul canadian Montreal are cel mai mare complex subteran din lume, la ora actuală. Este vorba de un aşa-numit „oraş interior", alcătuit dintr-un set de tuneluri conectate între ele, cu o lungime totală de 32 de kilometri şi care ocupă o suprafaţă totală de 12 kilometri pătraţi. Aceste tuneluri, dintre care unele sunt destul de largi pentru a găzdui magazine, conectează supermarketuri, clădiri de apartamente, hoteluri, bănci, clădiri de birouri, universităţi, muzee, şase staţii de metrou şi două staţii de tren. Există peste 120 de puncte de acces către exterior.

Primarul Lujkov ar putea rata inaugurarea

Longevivul primar al Moscovei, Iuri Lujkov, s-ar putea să nu mai apuce să taie panglica inaugurală a capitalei subterane. El a intrat în vizorul Kremlinului. Presa rusă scrie că edilul ar fi încercat să provoace un conflict între preşedintele Dmitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin. Lujkov se apără şi spune că nu a făcut aşa ceva şi că toate sunt calomnii. „Slăbirea puterii nu este în interesul meu. Îmi respect munca şi văd rezultatele pe care le aduc. Deci nu vreau nici să dezertez, nici să cedez", a declarat primarul. Sâmbătă, edilul Moscovei a anunţat că „există o singură modalitate de a se proteja în faţa campaniei de presă calomnioase lansate împotriva sa, depunând plângere la tribunal". În urmă cu o săptămână, canalul de televiziune NTV, apropiat de Kremlin, a difuzat un reportaj critic la adresa activităţii lui Lujkov, pe care l-a acuzat că nu s-a întors din vacanţă în timp ce locuitorii capitalei se sufocau cu fumul provocat de incendiile din vara aceasta.

Agenţii de circulaţie, depăşiţi de situaţie  Foto: afp

Zilele următoare, acelaşi post de televiziune intenţionează să lanseze un documentar despre soţia primarului, Elena Baturina, preşedinte al grupului Inteco, şi una dintre cele mai bogate trei femei de afaceri din lume, potrivit revistei „Forbes". Primarul Lujkov este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai longevivi oameni politici din Rusia. Conduce cu o mână de fier capitala din 1992, de pe vremea preşedintelui Boris Elţîn. Este suficient să-l întrebi pe un rus ce-i spune numele Lujkov şi îţi va răspunde imediat: Stadionul Lujniki, refacerea Catedralei Iisus Mântuitorul. În ochii moscoviţilor el reprezintă marile realizări ale epocii postcomuniste. Originile sale modeste şi pasiunea sa pentru apicultură l-au făcut să rămână popular printre oamenii de rând. Analiştii ruşi susţin că demiterea primarului Lujkov nu mai este decât o chestiune de timp.