Morsi, preşedintele „tuturor egiptenilor“

Misiunea islamistului Mohamed Morsi nu va fi deloc uşoară. Trebuie să asigure tranziţia Egiptului spre democraţie, dar şi să-şi dozeze bine acţiunile în plan extern.

„Eu sunt preşedintele tuturor egiptenilor, fără excepţie", a declarat Mohamed Morsi în primul său discurs susţinut după ce a fost declarat câştigător. „Unitatea naţională este singurul mijloc de a ieşi din aceste vremuri dificile", a adăugat Morsi, care a candidat din partea Fraţilor Musulmani, notează agenţiile internaţionale de presă.

Primul islamist care accede la funcţia supremă în Egipt şi-a început discursul cu un omagiu adus celor aproximativ 850 de persoane ucise în cursul revoltei populare de anul trecut, care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak. Trebuie ca „revoluţia să continue până la realizarea tuturor obiectivelor sale", a punctat acesta.

Victoria lui Morsi, care a obţinut 51,73% din voturi, învingându-l astfel pe Ahmad Shafiq, ultimul premier al lui Mubarak, a fost sărbătorită în Piaţa Tahrir din Cairo de sute de mii de persoane.

Preşedintele american, Barack Obama, l-a sunat pe Mohamed Morsi pentru a-l felicita, dar şi pentru a-l asigura de susţinerea SUA în cursul tranziţiei Egiptului către democraţie. Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a subliniat că este „esenţial ca noul Guvern să continue să facă din Egipt un pilon al păcii, securităţii şi al stabilităţii în regiune". Şi preşedintele rus, Vladimir Putin, l-a felicitat pe noul preşedinte egiptean, exprimându-şi speranţa că Rusia va avea o „cooperare constructivă" cu Egiptul.

Israelul, cu ochii pe Egipt

În acest timp, Israelul a adus un omagiu „procesului democratic" care i-a permis lui Morsi să acceadă la preşedinţie şi a anunţat că doreşte să continue cooperarea sa cu autorităţile de la Cairo.

Dar presa israeliană nu a privit deloc cu ochi buni victoria candidatului Fraţilor Musulmani. „Israelul este îngrijorat de venirea la putere a islamiştilor extremişti în Egipt", a scris  publicaţia „Yediot Aharonot", principalul cotidian popular. „Teama a devenit realitate: Fraţii Musulmani sunt la putere în Egipt", titrează cotidianul „Maariv" (centru-dreapta), adăugând că „tratatul de pace este pus la îndoială".

Mai pragmatic, Yaacov Katz, expert în probleme militare la cotidianul în limba engleză „Jerusalem Post" (de dreapta), a apreciat că „nimic nu se va schimba pe termen scurt în relaţiile cu Egiptul, întrucât Morsi se confruntă cu probleme mai urgente decât un război cu statul evreu". Dar venirea la putere a Fraţilor Musulmani „va avea o influenţă asupra ameninţării teroriste în creştere în Peninsula Sinai, şi este vorba de a şti dacă Morsi va lua sau nu măsuri pentru schimbarea acestei situaţii", a adăugat acesta.

Un pas spre Iran

Cu câteva ore înainte de anunţul oficial privind victoria sa în alegerile prezidenţiale, Mohamed Morsi a acordat un interviu agenţiei iraniene FARS în care a promis consolidarea relaţiilor între Iran şi Egipt, întrerupte în urmă cu peste 30 de ani, relevă AFP.

Morsi a adăugat că Egiptul va „revizui acordurile de la Camp David" privind pacea cu Israelul. „Dar toate acestea vor fi realizate de organele guvernamentale şi Cabinet, întrucât nu voi lua nicio decizie singur", a precizat acesta. „Politica noastră faţă de Israel va fi bazată pe egalitate întrucât nu le suntem inferiori. Vom vorbi despre drepturile palestinienilor întrucât acest lucru este foarte important", a adăugat Morsi.

Hosni Mubarak era foarte sceptic în ceea ce priveşte Teheranul întrucât îl considera un factor destabilizator în Orientul Mijlociu. De la îndepărtarea acestuia de la putere, Egiptul şi Iranul au promis să lucreze la o normalizare a relaţiilor diplomatice.

"Politica noastră faţă de Israel va fi bazată pe egalitate, întrucât nu le suntem inferiori.''
Mohamed Morsi preşedintele ales al Egiptului

O marjă de manevră redusă

În vârstă de 60 de ani, Mohamed Morsi, care deţine o diplomă de la o universitate americană, este primul preşedinte ales după înlăturarea lui Mubarak. Cu toate acestea, şeful statului va dispune de o marjă de manevră foarte redusă în faţa Consiliului Suprem al Forţelor Armate, care a promis că-i va preda puterea executivă până la sfârşitul lunii. Într-o „Declaraţie Constituţională complementară", armata şi-a asumat puterea legislativă, în urma dizolvării la jumătatea lunii iunie a Adunării Naţionale, controlată de către islamişti, în virtutea unei hotărâri judecătoreşti care declara ilegal modul în care a fost organizat scrutinul. Armata păstrează totodată un drept de monitorizare a redactării viitoarei Constituţii. Un reprezentant al Fraţilor Musulmani a anunţat că susţinătorii confreriei vor continua să ocupe Piaţa Tahrir „până la anularea Declaraţiei Constituţionale complementare".