Moldova: Independenţă cu parfum sovietic

Astăzi, Republica Moldova sărbătoreşte 20 de ani de la crearea statului, cu defilări în pas occidental, tehnică militară rusească şi steagul lui Ştefan cel Mare. Aniversarea va fi marcată cu o paradă, spectacole şi focuri de artificii în centrul Chişinăului. Niciun şef de stat sau de guvern de peste hotare nu a fost trecut pe lista invitaţilor.

Pentru prima dată în ultimii zece ani, de Ziua Independenţei, armata moldoveană iese la pas de defilare cu toate efectivele terestre. Soldaţi, poliţişti, grăniceri, carabinieri şi trupe speciale mărşăluiesc în uniforme noi, după un pas inspirat din modelele francez, belgian şi britanic.  În fruntea oştirii, Garda de Onoare ridică o copie a steagului de luptă al domnitorului Ştefan cel Mare.

Pe asfaltul cârpit din faţa Guvernului trec apoi 65 de vehicule militare, în mare parte fabricate între anii 1980 şi 2000: blindate, lansatoare mobile de rachete şi tunuri de producţie sovietică, dar şi câteva transportatoare şi camionete donate de armata SUA. „Show-ul aviatic" promis de autorităţi a fost anulat în ultimul moment. Singurul avion, care urma să survoleze Piaţa Marii Adunări Naţionale, să lanseze fluturaşi cu felicitări şi să degajeze fum în culorile tricolorului, nu a primit autorizaţia de zbor de la Aviaţia Civilă.

Paradă cu tehnică militară sovietică

SĂRBĂTOARE „ÎN FAMILIE"

Potrivit programului, comandantul suprem al Forţelor Armate, preşedintele interimar Marian Lupu, şi premierul Vlad Filat vor urmări parada din scenă. Alături de ei vor sta ambasadorii acreditaţi la Chişinău şi foşti demnitari moldoveni. În timp ce Externele şi Preşedinţia s-au bâlbâit şi şi-au pasat reciproc vina, niciun şef de stat sau de guvern din străinătate nu a fost invitat. Totuşi, în ajun, preşedinţii mai multor state, inclusiv Barack Obama şi Dmitri Medvedev, au trimis mesaje de felicitare pentru moldoveni.

Seara, oficialii vor ciocni cupe de şampanie la recepţia oferită de preşedintele interimar. Oamenii de rând, în schimb, vor învârti hore, vor mânca îngheţată de la tarabe şi vor aplauda vedetele autohtone. Din difuzoare vor răsuna doar cântece patriotice şi niciun artist străin nu va urca pe scena instalată în Piaţă.

Cireaşa de pe tortul aniversar va fi un recital susţinut de trupa „Zdob şi Zdub", care a cerut, pe lângă 5.000 de euro pentru trei piese, încă 2.000 de euro pentru drumul de la Moscova, unde se afla într-un turneu.  Pentru prima dată, pe cerul de la Chişinău vor fi lansate artificii sincronizate muzical, un cadou din partea unei companii de telefonie mobilă. Toată sărbătoarea va costa aproape un milion de euro. Grosul banilor vine de la Guvern, iar restul a fost adunat de la sponsori.

LIBERTATE CU GUST AMAR

La două decenii de la proclamarea independenţei, Republica Moldova se confruntă cu mai multe crize: identitară, politică şi economică. Puţini dintre cei care au urmărit cu sufletul la gură cum se năştea statul acum 20 de ani mai sunt şi astăzi optimişti.  „Avem un bilanţ jalnic: două conflicte separatiste, o armată străină pe teritoriul ţării, o treime din cetăţeni fugiţi peste hotare, o limbă fără nume. Vorba filosofului Ludwig Wittgenstein: «nu e nimic de celebrat»", spune scriitorul Vitalie Ciobanu.

„S-au făcut prea multe greşeli, încât pare că am rămas în anii '90", crede omul de afaceri Vitalie Bodea. „Din acest moment, pornim pe un drum firesc, începem să fim o societate matură", zice publicistul Constantin Cheianu. Pornită spre Uniunea Europeană, ţara rămâne ancorată în URSS, cu seceri şi ciocane în acte şi Lenin pe soclu. Există încă legi şi paşapoarte sovietice, localităţi şi străzi cu nume ce amintesc de epoca de tristă pomină, monumente ale „eliberatorilor" şi tancuri aproape în fiecare sat.

NOSTALGICI DUPĂ URSS

Mulţi dintre moldovenii trecuţi de 60 de ani tânjesc după vremurile când pâinea costa 16 copeici, iar salamul două ruble. Deşi nu au uitat de ororile regimului sovietic, bătrânii spun oftând că „tot atunci era mai bine".  „Când sovieticii au făcut colhozurile i-au luat lui tata calul, căruţa, pământul. Am lucrat toată viaţa din răsputeri. Întotdeauna am tras nădejde că va fi mai bine, dar din rău s-a făcut şi mai rău. Amu-i vremea de pe urmă", spune moş Grigore din satul Ţânţăreni (raionul Anenii Noi), trăgând cu poftă dintr-un muc de ţigară. La întrebarea cum se simte după 20 de ani independenţă, bătrânul zâmbeşte pe sub mustaţă: „Cum să fie mai bine acum dacă am 75 de ani? N-are de unde. Nu-i vlagă. Uşile şi geamurile s-au stricat, televizorul nu mai arată, gardul se prăvăleşte şi eu am o pensie de 600 de lei (37 de euro)".

Maria Mereacre este născută în ziua în care Republica Moldova şi-a declarat independenţa

În schimb, cei care ştiu despre URSS doar de la părinţi şi bunici sau din cărţile de istorie sunt fericiţi că s-au născut în alte vremuri. „Mama îmi povestea că au fost închise şcoli şi biserici, nu li se permitea să călătorească", spune studenta Lucia Bahnari. Pentru ea, independenţa înseamnă libertate de opinie şi democraţie, caracteristici care, după părerea viitoarei profesoare, lipsesc Republicii Moldova. Tinerii nu ezită să felicite ţara în care s-au născut, urându-i maturitate, cunoştinţe şi independenţă totală. „Are deja 20 de ani, a trecut de adolescenţă, e timpul să se maturizeze. Şi să fie iubită!", a exclamat Silvia Iurcu, vânzătoare de detergenţi la un magazin din Chişinău.

I-am recunoscut primii

România a fost primul stat care a recunoscut indepedendenţa Republicii Moldova faţă de URSS, pe 27 august 1991, la numai câteva ore după proclamare. Ambasada României a fost prima reprezentanţă diplomatică deschisă la Chişinău (20 ianuarie 1991).

Steagul lui Ştefan, păzit ca ochii din cap

Singurul drapel de pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare, aflat în proprietatea statului român, a fost adus pe 24 august la Chişinău, cu o aeronavă militară de la Bucureşti. Păzit de mascaţi, steagul a fost transportat cu un vehicul blindat de la aeroport până la Muzeul de Arheologie şi Istorie a Moldovei, unde va fi expus până pe 12 septembrie. În tot acest timp, securitatea vestigiului va fi asigurată de peste 1.000 de poliţişti, iar statul va cheltui pentru aceste servicii circa 18.000 de euro. Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare reprezintă o broderie din secolul al XV-lea, care îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe. Relicva a fost recuperată din Grecia, în 1917. Estimat la 7,5 milioane de euro, vestigiul a fost asigurat pentru această deplasare de un consorţiu de asigurători.

De-o seamă cu ţara

Constantin, Maria şi Veaceslav împlinesc astăzi 20 de ani şi sunt convinşi că momentul în care au venit pe lume şi-a pus pecetea asupra destinelor lor. Maria Mereacre a văzut lumina zilei când o mare de oameni strigau „Libertate!" în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Agitaţia din centrul Chişinăului nu putea lăsa indiferenţi doctorii şi moaşele din sala de naştere.

„Toţi aşteptau cu sufletul la gură veşti de afară. Soţul meu era un activist înflăcărat, aşa că l-am înţeles atunci când a ales să fie în stradă în momentele în care eu o aduceam pe lume pe Maria", îşi aminteşte mama fetei, Ludmila Mereacre din Costeşti, Ialoveni. Studentă la Universitatea Academiei de Ştiinţe, fiica sa a moştenit caracterul tatălui, mereu în pas cu toate evenimentele din ţară. „Sunt fericită că m-am născut liberă şi independentă, fără nicio urmă de URSS în personalitatea mea. Cred că semăn cu Moldova. Sunt la fel de caldă, primitoare, dar şi ambiţioasă", declară tânăra.  Născut tot pe 27 august 1991, Constantin Bârcă nu credea la început că ar fi cu ceva diferit faţă de alţi tineri. Cu timpul, a devenit interesat de tot ce ţine de trecutul şi prezentul ţării sale.

ÎŞI VĂD VIITORUL ACASĂ

Visul său, precum şi cel al Mariei, este să devină un bun specialist la el acasă. „Visez de mic să fiu un politolog bun. Să lupt pentru stabilitatea sistemului nostru politic, aflat într-o continuă tranziţie", mărturiseşte studentul. Şi la Briceni e sărbătoare. Veaceslav Drobot şi-a invitat toţi prietenii la chef. „De mic mi s-a părut că toată ţara sărbătoreşte ziua mea", spune amuzat tânărul. Născut într-o familie de doctori, el vrea să calce pe urmele părinţilor. „Dacă pot să fac ceva pentru sănătatea ţării mele, de ce să merg la alţii?", se întreabă băiatul de-o seamă cu Moldova.