Misterele celui mai vechi oraş din lume

Descoperirea unei vechi cetăţi pe teritoriul de astăzi al Siriei ar putea schimba istoria. Arheologii sirieni au dezgropat recent ruinele unui oraş care datează de peste 6.000 de ani.

Descoperirea unei vechi cetăţi pe teritoriul de astăzi al Siriei ar putea schimba istoria.

Arheologii sirieni au dezgropat recent ruinele unui oraş care datează de peste 6.000 de ani. Istoricii spun că ar putea fi cel mai vechi oraş din lume. Descoperirea schimbă teoria statornicită până în prezent privitoare la apariţia oraşelor. Aceasta face ca cercetătorii să privească într-o nouă lumină dezvoltarea civilizaţiei umane, luând în considerare o perioadă mai veche.

Cele mai vechi oraşe care au fost găsite, înaintea acestei descoperiri, erau situate pe teritoriul unde se afla cândva vechiul Sumer (între râurile Tigru şi Eufrat, în Irakul de astăzi). Misteriosul oraş care a fost scos la iveală recent a fost numit Hamoukar, după cum se cheamă satul cel mai apropiat de situl arheologic. Primele cercetări din zonă datează din anii 1920-1930. Cercetătorii căutau atunci capitala Regatului Mitanni, Washukanni (fondată în secolul XV î.Hr.), care nici până acum nu a fost localizată.

La acea vreme, arheologii nu au reuşit să descopere nicio urmă de aşezare umană şi au abandonat săpăturile. Câţiva ani mai târziu, experţii au revenit în regiune şi au descoperit unul dintre cele mai vechi drumuri de transport folosit de drumeţi şi caravane, de la Ninive la Alep (de la jumătatea mileniului IV î.Hr).
Un megalopolis antic?

O expediţie specială americano-siriană, însoţită de Gibson Mc Guire - un expert de la Institutul Oriental al Universităţii din Chicago -, conduce explorarea sitului Hamoukar. Dacă toate vestigiile de locuinţe descoperite într-un perimetru întins pe 250 de hectare au făcut parte dintr-o singură aşezare urbană, un astfel de oraş ar fi fost un adevărat megalopolis în timpurile antice.

Experţii afirmă că ipoteza este totuşi greu de crezut. Ei au folosit imagini din satelit care i-au ajutat să mai descopere rămăşiţele unui canal care alimenta oraşul cu apă. Aceştia au mai găsit obiecte de ceramică şi statuete ale unor zeităţi de la jumătatea mileniului IV î.Hr.

Descoperirea îi face pe cercetători să considere că naşterea primei civilizaţii cunoscute a omenirii a avut loc în perioada Ubaid (4.500 î.Hr.), nu în perioada Uruk (4.000 î.Hr.).