Miner chilian: „Am luptat cu Dumnezeu şi cu diavolul“

Mario Sepulveda, cel de-al doilea ortac readus la lumină, vorbeşte despre infernul din adâncuri. Operaţiunea de salvare a minerilor se numeşte „San Lorenzo“, după numele sfântului care-i ocroteşte. La mina San Jose se află peste 1.500 de jurnalişti.

Aducerea celor 33 de mineri blocaţi timp de aproape 70 de zile în adâncurile minei aurifere San Jose (nord) este cel mai mediatizat eveniment din America Latină, de la Evita Peron încoace, notează presa internaţională. Mai mult, expresia „miner chilian" se regăseşte pe locul doi într-un clasament al cuvintelor-cheie cele mai căutate pe Twitter, urmată de sintagma „salvarea minerilor" şi de sloganul „Haide Chile!". Scene emoţionante, care aduc lacrimi în ochii tuturor celor prezenţi la faţa locului (în afară de jurnalişti, acolo se află peste 800 de persoane, rude şi prieteni de-ai ortacilor), au loc de fiecare dată când un fost „prizonier" este scos la suprafaţă de capsula Phoenix.

În noaptea de marţi spre miercuri, aceasta a dat emoţii echipei de salvatori, din cauza unui incident petrecut în timpul testelor. Astfel, Phoenix a fost lansată cu o întârziere de câteva ore, operaţiunea „San Lorenzo" debutând de-abia la ora 5.15 (ora României), în condiţiile în care ar fi trebuit să înceapă cu trei ore mai devreme. La intrarea în mină stă „planton" şi preşedintele statului Chile, Sebastien Pinera. Ieri după-amiază, acolo a sosit şi Evo Morales, preşedintele Boliviei.

Un maistru de 31 de ani, chilianul Florencio Avalos, a fost primul miner care a revăzut lumina soarelui, fiind scos la suprafaţă în uralele şi aplauzele celor prezenţi. El şi-a strâns în braţe copilul în vârstă de şapte ani, apoi soţia, Monica.

Jimmy Sanchez (centru), ieşind din capsulă

Îmbrăţişări pentru preşedinte

A fost urmat de Mario ­Sepulveda, 39 de ani, şi de bolivianul Carlos Mamani, de 23 de ani. După ce, euforic, l-a îmbrăţişat pe preşedintele Pinera de trei ori, Sepulveda a fost primul ortac care a vorbit despre infernul petrecut, începând cu 5 august, în subteran. „Am luptat cu Dumnezeu şi cu diavolul. Am ştiut întotdeauna că Dumnezeu ne va salva", a spus el, vizibil emoţionat. Cu modestie, a cerut apoi să nu fie tratat „ca artist sau jurnalist". „Vreau să fiu tratrat în continuare ca un miner, ca Mario Sepulveda, vreau să continui să muncesc pentru că eu cred că m-am născut pentru a muri sub jug. Şi sunt mândru de educaţia mea", a accentuat el.

Illanes, în timp ce era transportat la spital

Cel mai tânăr, cel mai bătrân

Ieri în jurul prânzului, a ajuns la lumina soarelui Jimmy Sanchez, 19 ani, cel mai tânăr dintre cei 33 de mineri readuşi la viaţă. Ca şi ceilalţi patru ortaci recuperaţi înaintea lui, Sanchez purta ochelari, pentru a-i fi protejată vederea de lumina prea puternică de la suprafaţă. La fel, a fost scos de adâncul pământului şi cel mai în vârstă ortac (Gomez Ramirez, 63 de ani) care a rezistat miraculos în iadul subteran. Acesta lucrează în mină de la 12 ani şi, înainte de producerea teribilului accident care i-a blocat în adâncuri, se pregătea să iasă la pensie. Ultimul miner care va ajunge la suprafaţă este supervizorul Luis Alberto Iribarren, 54 de ani, care s-a oferit să stea până la capăt, până când toţi oamenii săi vor fi scoşi în siguranţă.