Merkel vrea gaze mai ieftine de la ruşi

Multe acorduri economice şi puţină politică externă. Este agenda reuniunii ruso-germane la nivel înalt, organizată la Hanovra, în nord-vestul Germaniei. Preşedintele Dmitri Medvedev şi cancelarul Angela Merkel vor întărirea parteneriatului strategic pe axa Berlin-Moscova.

La minisummitul ruso-german, liderul de la Krem­lin este însoţit de 20 de miniştri, oficiali de rang înalt şi directori ai unor companii ruse importante. Scopul declarat al întrevederii Merkel-Medvedev este creşterea exportului de gaze ruseşti în Germania. Presa rusă aminteşte că Germania trebuie să compenseze energia atomică, la care a decis să renunţe până în 2022, în urma accidentului de la Fukushima, cu altfel de combustibili. „Nezavisimaia Gazeta" relatează că E.ON negociază de mai multă vreme cu Gazprom o scădere a preţului gazelor furnizate Germaniei.

Arbitraj internaţional, la nevoie

Directorul companiei, Johan­nes Teyssen, a declarat că, la nevoie, pentru reglementarea preţului gazului de export, Berlinul poate apela la una dintre Curţile de Arbitraj internaţionale. „Deocamdată, noi continuăm să negociem", a declarat oficialul de la E.ON într-un interviu acordat „Westdesutsche Allgemeine Zeitung".

El nu a exclus apariţia unor „litigii" între partea rusă şi cea germană. Părerile analiştilor sunt împărţite, iar cei mai mulţi cred că Moscova nu va lăsa niciun pic din preţul gazelor, atâta vreme cât acesta este legat de preţul petrolului. Mihail Kruticin, reprezentant al firmei de consultanţă RusEnergy, aminteşte însă că preţul gazului din contractele pe termen lung este un pic mai ridicat decât acela al gazului vândut pe piaţă.

Gazprom, monopol în Germania

„Europa vrea ca formula de calculare a preţului gazului, care se face acum în funcţie de preţul petrolului, să fie ghidată de variaţia preţului pieţei", explică Kruticin, citat de Ria Novosti. Expertul crede că gigantul energetic rus ar putea accepta varianta unui gaz mai ieftin în cazul Germaniei, iar, în acest context, apelarea la instanţele internaţionale nu ar reprezenta un gest ieşit din comun.

Presa germană oferă o altă perspectivă asupra întâlnirii dintre cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Dmitri Medvedev: Rusia vrea de multă vreme să-şi extindă monopolul energetic asupra Germaniei, iar acum este momentul propice. Un prim pas a fost făcut săptămâna trecută când RWE şi Gazprom au semnat un acord de cooperare în domeniul exploatării câmpurilor gazeifere şi a minelor de cărbune în Germania, Benelux şi Marea Britanie. Ministrul Economiei de la Berlin, Philipp Rösler, a salutat deja o posibilă investiţie a Gazprom în sectorul energetic german. „Suntem deschişi la investiţii străine, care aduc un beneficiu economiei ţării noastre", a declarat ministrul pentru „Financial Times Deutschland".

„De aceea salut din start disponibilitatea unui concern rus precum Gazprom care să se implice mai mult pe piaţa germană", a subliniat Rösler. „Avem nevoie de capacităţi sporite în domeniul centralelor cu gaz. O implicare a Gazprom în acest domeniu ne-ar fi de folos", a mai spus oficialul german. Alianţa RWE-Gazprom trebuie însă să primească binecuvântarea autorităţii de reglementare a energiei, care trebuie să spună dacă nu există riscul creării unui monopol în domeniu.

Frăţie ruso-germană, în toată Europa

Giganticul gazier rus furnizează deja materie primă unor companii aparţinând RWE şi E.ON şi este asociat cu BASF, în cazul întreprinderii Wingas, care furnizează combustibil în Germania, Belgia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Cehia şi Danemarca. Germania se situează cu 35 de miliarde de metri cubi pe an în fruntea importatorilor europeni de gaze ruseşti (Germaniei îi urmează în top Turcia şi Italia cu 20 de miliarde de metri cubi fiecare). Berlinul cumpără gazele ruseşti cu circa 400 de dolari pentru mia de metri cubi. Schimburile comerciale între Rusia şi Germania au crescut în 2010 cu peste 30% faţă de anul precedent, ajungând la 51,8 miliarde de dolari. Kremlinul a dat asigurări că nivelul de dinainte de criză, de 60-70 de miliarde de dolari, va fi atins în curând. 

În umbra incidentului Putin

Întâlnirea cancelarului Angela Merkel cu preşedintele rus Dmitri Medvedev este umbrită de ofensa adusă zilele trecute premierului rus, Vladimir Putin, căruia organizatorii Premiului Quadriga i-au retras premiul cu acelaşi nume, acordat din 2003 unor personalităţi precum Havel sau Gorbaciov. Ambasadorul rus la Berlin, Vladimir Grinin, s-a declarat profund dezamăgit de gestul organizatorilor. Potrivit jurnaliştilor germani, acest incident nu o va împiedica pe Merkel să-i amintească lui Medvedev că celebrul caz al jurnalistei Natalia Estemirova, asasinată în urmă cu doi ani, nu a fost soluţionat nici până astăzi. Cancelarul vrea să-l convingă pe Medvedev să adopte o poziţie mai vehementă în cazul regimurilor autoritare din Iran şi din Siria, şi să-l convingă pe liderul din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, să elibereze sutele de deţinuţi politici.