Merkel şi Sarkozy au negociat soarta Greciei

Cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Nicolas Sarkozy s-au întâlnit, ieri, la Berlin, ca să pună capăt divergenţelor pe care le-au avut în privinţa salvării Greciei. Liderii Eurogrup încearcă să găsească astăzi soluţii pentru criza datoriilor în UE, la un summit organizat la Bruxelles.

Ca să evite situaţia neplăcută de acum o săptămână, când reuniunea Eurogrup dedicată salvării Greciei de la faliment, s-a anulat din cauza neînţelegerilor dintre Paris şi Berlin, cancelarul german şi preşedintele francez au decis să discute, în ajun, despre problema elenă. În ciuda impresiei bune pe care au lăsat-o celorlalţi lideri din zona Euro, venind împreună la summitul de la Bruxelles, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au avut disensiuni serioase pe tema crizei greceşti, împărţind Europa în două tabere. Germania, susţinută de Olanda şi Finlanda, a cerut implicarea sectorului privat (bănci, companii de asigurări şi fonduri de investiţie) în ajutorul financiar de care are nevoie Atena.

De cealaltă parte a baricadei, s-au situat Franţa, Banca Centrală Europeană (BCE) şi alte câteva ţări din zona euro, intrate în colimatorul datoriilor. Grupul acesta se teme că implicarea băncilor în cel de-al doilea pachet de asistenţă pentru Grecia - echivalentă cu declararea falimentului parţial al statului elen - va duce la extinderea criziei euro. Iar declaraţiile pe care le-au făcut Merkel şi Sarkozy în ajunul summitului, fiecare la el acasă, nu sunt deloc încurajatoare.

Berlinul nu crede în miracole

Cancelarul german a subliniat că nu se aşteaptă ca la reuniunea Eurogrup de astăzi să fie făcuţi „paşi spectaculoşi sau miraculoşi" în problema datoriilor. Merkel susţine că la reuniune nu se va adopta o singură mare decizie, în stare să pună capăt crizei. „Este vorba de un proces controlat în care să fie luate măsuri treptate", a declarat ea, subliniind că Berlinul nu renunţă la poziţia sa. Cancelarul german a discutat la telefon despre criza datoriilor şi cu preşedintele SUA, Barack Obama.

„Egoismul nemţilor e criminal"

Potrivit publicaţiei franceze „Le Canard Enchaîné", Sarkozy ar fi comentat acid declaraţiile cancelarului. „Grecii fac tot posibilul şi deja au înregistrat o serie de progrese. Singurii care nu dau dovadă de solidaritate sunt nemţii", ar fi spus preşedintele francez săptămâna trecută, la Paris, înaintea unei şedinţe de guvern. „Egoismul german este criminal. El prelungeşte criza", a adăugat Sarkozy.

Consiliere de la Barroso

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, avertizează statele membre că „situaţia este foarte serioasă". „Cu mai multă bunăvoinţă din partea tuturor am putea găsi o soluţie", a declarat el, incluzând în „toată lumea" şi BCE. Barroso a anunţat că Executivul european a înfiinţat şi un grup de lucru (Task Force), care va oferi asistenţă tehnică Greciei, ca Atena să poată absorbi rapid fondurile UE la care are dreptul. Optimist cu privire la reuşita summitului s-a arătat ministrul belgian al Finanţelor, Didier Reynders. „Nu ar trebui să fie dificil să ajungem la un acord asupra pachetului de asistenţă a Greciei şi asupra sumei necesare", a declarat el pentru „Le Soir". Potrivit Reuters, în acest moment pe masa negocierilor sunt trei variante de rezolvare a situaţiei.

„Planul Schäuble", inspirat de ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, propune ca investitorii să schimbe obligaţiunile, care încă nu au ajuns la maturitate, cu altele cu o maturitate prelungită. În acest caz, băncile şi companiile de asigurare ar trebui să se ofere de la sine să facă acest schimb. Zona euro ar câştiga astfel un răgaz de şapte ani, ca să soluţioneze criza elenă. Este singurul mod de a împiedica agenţiile de rating să declare falimentul Greciei. Măsura ar fi completată de introdcerea unei taxe bancare, care ar aduce zece miliarde de euro, ce ar fi investite de UE în creşterea economică a Greciei.

Planul francez

„Planul Sarkozy" prevede o „rostogolire" a datoriilor, fapt ce nu implică creşterea creditului din sectorul public. Este posibil ca propunerea să genereze o retrogradare la nivelul de incapacitate de plată parţială a Greciei. Ultima dintre opţiuni o reprezintă o răscumpărare a datoriei Greciei şi o creştere a creditului din sectorul public. Cel mai probabil, ratingul de ţară va fi coborât la „faliment selectiv" sau chiar „faliment".

"Cu mai multă bunăvoinţă din partea tuturor am putea găsi o soluţie.''
José Manuel Barroso preşedintele CE