Merkel şi Sarkozy, în rol de Robin Hood

Franţa şi Germania fac presiuni ca statele UE să accepte taxa Tobin, care ar urma să ia de la instituţiile financiare şi să dea bugetelor de stat. Taxa pe tranzacţiile financiare ar putea fi aplicată doar în zona euro.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-au întâlnit ieri la Berlin să facă reglajul fin la motorul franco-german pentru summitul european din 30 ianuarie, prima reuniune la nivel înalt din 2012 dedicată crizei datoriilor din zona euro. Într-o conferinţă de presă comună, cei doi lideri au arătat că Berlinul şi Parisul fac în continuare echipă bună, pledând  „pentru introducerea rapidă a taxei pe tranzacţiile financiare", care ar mai aduce o sumă importantă la bugetul UE.

Cancelarul Merkel a precizat că miniştrii de Finanţe din UE vor face o propunere finală pentru implementarea acestei taxe până la 1 martie. Şefa Guvernului de la Berlin a precizat că susţine introducerea unui impozit pe tranzacţiile financiare în toate cele 27 de ţări membre ale UE, dar că, în cazul în care Marea Britanie se va opune în continuare, nu exclude implementarea măsurii doar în zona euro.

Combătută la ea acasă

Presa de la Berlin aminteşte însă că în coaliţia de guvernământ de la Berlin nu există deocamdată un acord în acest sens. Liberalii resping ideea unui impozit pe tranzacţiile financiare exclusiv în spaţiul euro. „Amândoi credem că taxa aceasta este răspunsul corect la criza datoriilor. Vom lupta în continuare pentru aplicarea ei", a asigurat Merkel la Berlin. Iniţial, Berlinul nu a părut la fel de entuziast în aplicarea impozitului pe tranzacţiile financiare ca Parisul.

Preşedintele Sarkozy, aflat în plină campanie pentru prezidenţialele din aprilie, a avertizat că Franţa „nu va aştepta ca toate celelalte state să fie de acord" cu instituirea unei taxe asupra tranzacţiilor financiare. „Noi vom aplica această măsură pentru că noi credem în ea", a adăugat liderul francez, subliniind că i se pare „inacceptabil" ca „tranzacţiile financiare să scape de orice taxare" în condiţiile în care, în orice stat din lume, pentru cumpărarea unui apartament sau a unor produse din hipermarketuri se impun anumite dări la stat.

Purtătorul de cuvânt al cancelariei de la Berlin, Steffen Seibert, a admis că şi Germania discută despre aplicarea noii taxe, însă a subliniat că Berlinul nu vrea ca tandemul franco-german să facă notă distinctă în cadrul zonei euro. Germania se raliază astfel Comisiei Europene care a cerut ca aplicarea taxei pe tranzacţiile financiare să fie făcută după ce statele au ajuns la un acord.

Londra se opune unui nou bir

Anunţul lui Sarkozy a fost criticat dur de premierul britanic, David Cameron, care a ameninţat că va utiliza dreptul de veto ca să blocheze impunerea taxei Tobin (idee inventată în 1972 de economistul James Tobin) în spaţiul comunitar. „Ideea unei noi taxe europene, în condiţiile în care ea nu va fi aplicată în alte ţări, nu cred că este bună. (...) Dacă francezii vor să introducă taxa pe tranzacţii pe tranzactiile financiare în ţara lor, atunci ar trebui să fie liberi să o facă", a mai declarat premierul într-un interviu la BBC, sugerând că noul bir va afecta sectorul bancar britanic.

Potrivit ,,Financial Times", Cameron, care nu a acceptat  ca Marea Britanie să participe la pactul de disciplină bugetară, este însă de acord ca ţara sa să contribuie la suplimentarea fondului de criză destinat zonei euro din cadrul FMI (cu 200 de miliarde de euro). El nu are însă susţinerea euroscepticilor din propriul partid, care ar putea fi convinşi ca Regatul Unit să dea 30 de miliarde de euro acestui fond de asistenţă doar dacă vor contribui şi Japonia şi China.

Împărţirea bogăţiei cu săracii Europei

Cancelarul german, care se întâlneşte astăzi cu şefa FMI, Christine Lagarde, pentru a discuta despre criza zonei euro, a asigurat tot ieri că Atena va primi următorul pachet de asistenţă în valoare de 130 miliarde de euro şi va rămâne în zona euro doar dacă autorităţile elene negociază cu creditorii pentru renunţarea voluntară la unele datorii.

Premierul Cameron are o replică şi pentru Berlin căruia i-a transmis că, pe termen lung, Germania va trebui să accepte că există discrepanţe majore între eficienţa economiei sale şi economia statelor din sudul Europei şi că trebuie să dea din bogăţia ei ţărilor mai sărace. „Nu poţi avea o monedă unică şi astfel de discrepanţe de competivitate dacă nu transferi bogăţia dintr-o parte a Europei", a declarat şeful Executivului de la Londra, citat de „The Telegraph".

Monti: Germania profită cel mai mult

Premierul italian Mario Monti a apreciat că Germania profită cel mai mult de piaţa comună şi moneda euro şi că, din acest motiv, Germania ar trebui să îşi asume şi responsabilitatea de a plăti pentru salvarea ţărilor cu probleme financiare.

Şeful guvernului tehnocrat a fost instalat la Roma la presiunea pieţelor internaţionale, şi, potrivit unor informaţii, şi la presiunea Angelei Merkel, care nu mai avea încredere în predecesorul Silvio Berlusconi. Fostul comisar european a subliniat şi că preocuparea opiniei publice germane că trebuie să plătească pentru comportamentul superficial al altor ţări europene este de înţeles, însă nu e tocmai exactă. Monti a mai precizat şi că măsurile de austeritate adoptate de Italia au fost dorite de Italia, nu impuse.

„Mă voi strădui la întrevederea de miercuri cu Merkel să îi demonstrez două lucruri: că Italia este departe de un comportament iresponsabil, având în vedere maturitatea cu care opinia noastră publică şi sindicatele au primit durele măsuri de austeritate impuse, care poate servi de exemplu şi pentru alte ţări. Iar în al doilea rând îi voi arăta că mai ales Germania profită de pe urma pieţei comune şi a monedei euro", a declarat Monti într-un interviu acordat duminică seara televiziunii publice RAI.

Taxa pe tranzacţiile bancare este o soluţie pentru reechilibrarea bugetelor secătuite ale ţărilor UE, a spus Monti, iar guvernul actual de la Roma susţine instituirea acesteia, spre deosebire de predecesorul Berlusconi care s-a opus. Condiţia Italiei este însă ca ea să fie aplicată tuturor. Marius Frăţilă

Bruxelles: Propunerile Franţei sunt bine-venite

Franţa este binevenită să se alăture propunerii Comisiei Europene pentru taxa privind tranzacţiile financiare, au declarat ieri purtătorii de cuvânt ai Executivului UE după declaraţiile care au venit în ultimele zile dinspre Franţa cu privire la introducerea unei taxe privind tranzacţiile financiare indiferent de ce se va întâmpla la nivel european. „Nu am văzut propunerea Franţei unde campania electorală este în plină desfăşurare dar avem textul Comisiei Europene din septembrie 2011 care se referă la propunerea privind taxa pentru tranzacţiile financiare.  Dar orice propunere din partea oricărui stat membru în acest sens ar fi binevenită", a spus Pia Ahrenkilde, purtătorul de cuvânt al CE. 

 Sediul Comisiei Europene

Oficialii Executivului de la Bruxelles  au fost întrebaţi despre modul în care introducerea acestei taxe ar putea afecta taxarea care există în acest domeniu, la un anumit nivel, în unele state membre şi au fost invitaţi să comenteze o acţiune a Suediei care a introdus în trecut astfel de taxă şi care s-a confruntat apoi cu retrageri de capital.

Retragerea capitalului

„Nu e nevoie să ne temem de retragerea capitalului. Comisia Europeană a avut în vedere acest lucru atunci când am făcut această propunere", a mai spus purtătorul de cuvânt al CE, făcând trimitere la studiul de impact al Executivului UE pe această temă.

 Eurodeputaţii au discutat ieri seară în Comisia Economică acest subiect cu euroaleşii din partea Germaniei, ideea susţinută fiind că sectorul financiar nu a învăţat prea multe din crizele anterioare şi că nu dă semne că ar face mai mult în actualele condiţii.

În toamna anului trecut, CE a propus taxarea tranzacţiilor cu acţiuni, obligaţiuni şi alte produse derivate, începând cu 2014 care ar putea aduce venituri de 57 de miliarde de euro, o parte consistentă urmând să vină dispre Marea Britanie. Propunerea are nevoie însă de acordul tuturor statelor membre, iar Marea Britanie s-ar putea opune din nou.  Părerile experţilor sunt divizate în legătură cu aplicarea taxei în zona euro, pentru un grup mai mic sau în toate cele 27 de state membre.

„A introduce o astfel de taxă doar în zona euro nu ar avea niciun sens pentru că ar crea o distorsiune imensă pe pieţe", a declarat Karel Lannoo, expert în pieţe financiare de la Centrul pentru studierea Politicilor Europene din Bruxelles, citat de Reuters.

57 de miliarde de euro este suma care ar putea aduce anual venituri de 57 de miliarde de euro.

Birul unui american aţâţă europenii

Din 1972, de când a fost lansată de economistul american James Tobin, taxa pe tranzacţiile financiare a iscat o serie de dezbateri, în care politicienii şi economiştii s-au duelat în argumente pro şi contra, dar nu a fost aplicată în niciun stat membru al UE. Tobin a propus noul bir pentru a reduce speculaţiile de pe piaţa valutară.

Introducerea aşa-numitei taxe Tobin a revenit în discuţie în septembrie 2011, când Comisia Europeană a adoptat un plan în acest sens, aplicarea impozitului vizând toate cele 27 de state membre, inclusiv România. Executivul European şi-a argumentat propunerea spunând că sectorul financiar ar returna astfel ajutorul financiar primit de la guverne la începutul crizei.

Cine este vizat de taxă

Potrivit unui studiu al CE, taxa Tobin ar putea aduce anual la bugetul UE circa 37 de miliarde de euro.  Specialiştii companiei Ernst & Young susţin că aplicarea taxei va aduce pierderi de 116 miliarde euro pentru finanţele publice ale statelor UE. Taxa Tobin, care vizează atât tranzacţiile pe pieţe organizate cât şi pe cele extrabursiere, ar urma să fie plătită de bănci, întreprinderi de investiţii, de societăţile de asigurare, fondurile de pensii, întreprinderile pentru investiţii colective în valori mobiliare şi de fondurile speculative.

Nu sunt vizate ipotecile imobiliare, împrumuturile bancare acordate IMM-urilor şi contribuţiile la contractele de asigurare. Nici tranzacţiile valutare sau majorările de capital ale întreprinderilor publice nu vor fi impozitate. Ca să elimine riscul delocalizării, CE a propus ca impozitul să fie virat la bugetul statului membru în care este stabilită instituţia financiară implicată în tranzacţie.

Franţa îşi trage un glonţ în cap

Economiştii care se opun introducerii taxei Tobin susţin că băncile vor gasi metode prin care să-i taxeze pe clienţi ca să-şi recupereze pierderile. Dacă doar Franţa va aplica impozitul, „operaţiunile bancare s-ar muta în alte părţi", cel mai probabil la Londra, a avertizat  preşedintele băncii BNP Paribas, Baudouin Prot, citat de „ Libération".  Mai dur în declaraţii a fost economistul Jacques Delpla, de la Consiliul de Analiză Economică, care susţine că „Franţa nu şi-ar trage un glonţ în picior, ci direct în cap".