Merkel şi Obama, viziuni diferite

La reuniunea G20 din Canada, prudenţa bătrânei Europe va da piept cu dinamismul Americii. În timp ce Germania vrea consolidare şi disciplină financiară, Statele Unite susţin relansarea prin stimularea economiei.

Cu doar o săptămână înainte de reuniunea G20 de la Toronto, Angela Merkel şi Barack Obama îşi păstrează fiecare opinia asupra strategiei de ieşire din criză. Cancelarul german susţine că acum este momentul propice consolidării finanţelor publice, în timp ce preşedintele american se declară favorabil continuării planurilor de relansare.

La reuniunea G20 „vom încerca să vedem când vom putea depăşi faza programelor de conjunctură pentru a trece la consolidarea durabilă a bugetelor - ceea ce, pentru participanţii europeni şi mai ales pentru Germania reprezintă o urgenţă", a declarat, sâmbătă, Angela Merkel, într-un mesaj video ce l-a surprins pe preşedintele Statelor Unite. Cu doar o zi înainte, Barack Obama adresase şefilor de stat şi de guvern din G20 o scrisoare publicată în care pledase pentru susţinerea relansării economice.

„Trebuie să fim flexibili pentru a ajusta ritmul consolidării şi a învăţa din erorile comise în trecut, când măsurile de relansare au fost retrase prematur, iar recesiunea s-a reinstalat", afirmase preşedintele american.

Planurile de austeritate anunţate în Europa au atras o serie de critici din Statele Unite. Mai mulţi economişti au atras atenţia că aceste măsuri vor sufoca cererea şi vor dăuna astfel relansării economiei mondiale.

Washingtonul este îngrijorat în special de disciplina bugetară dură solicitată de Germania, cea mai puternică economie europeană. Obama s-a mai arătat preocupat şi de „slăbiciunea considerabilă" a cererii sectorului privat din anumite economii ale G20.

De acord cu taxarea băncilor

Există însă şi un punct asupra căruia Europa şi America sunt de acord: accelerarea reformei sistemului financiar. Preşedintele Barack Obama chiar a insistat, înainte de reuniunea G20, că această reformă trebuie accelerată. În scrisoarea amintită mai sus, Obama invocă stabilirea unui cadru comun ce ar permite o mai bună supraveghere a pieţei produselor derivate, ar aduce mai multă transparenţă în sistem şi ar limita manipularea acestor pieţe.

Actuala administraţie americană este favorabilă creării unui sistem de reguli internaţionale ce ar obliga sectorul finanţelor să „suporte consecinţele acţiunilor sale". „Capacitatea noastră de dezvoltare, fără excesele ce ne-au pus în pericol economiile în urmă cu doi ani, ne obligă să accelerăm eforturile în vederea realizării reformei sistemului financiar", susţine Obama. Casa Albă îşi reiterează astfel sprijinul pentru taxarea băncilor, un proiect împărtăşit unanim de către ţările europene, dar neagreat de Canada şi unele membre G20.

Ce este G20

Membrii G20 sunt Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Turcia, Marea Britanie, SUA şi Uniunea Europeană. Grupul, înfiinţat în 1999, include pe de-o parte ţările cu economiile cele mai puternice, iar pe de alta ţări emergente, cu economiile cele mai dinamice.

S-a creat astfel un cadru în care reprezentanţii ambelor părţi să se poată consulta asupra mersului economiei mondiale şi ameliorarea funcţionării ei. De remarcat că ţările membre G20 reprezintă circa 90% din PIB-ul mondial, 80% din comerţul mondial (inclusiv schimburile intracomunitare din UE) şi două treimi din populaţia globului.

Se pregăteşte un „supereuro" ?

Ideea creării unei astfel de zone de „securizare" a euro aparţine Germaniei şi Franţei. Nicolas Sarkozy nu a agreat de la început ideea, dar criza din Grecia şi mai recent situaţia Spaniei şi a Italiei l-au convins. Cele două ţări ar avea în vedere crearea unui sistem de separare a ţărilor nordice, mai puternice, de cele din sud, cu economii mai slabe. Zona „supereuro" ar include la început Franţa, Germania, Olanda, Austria, Danemarca şi Finlanda, scrie „The Daily Telegraph", citând surse guvernamentale.

Astfel, economiile acestor ţări ar fi protejate de un alt val al crizei. Ţări precum Grecia, Spania, Italia, Portugalia şi chiar Italia ar urma să fie lăsate în afara zonei. Oficiali europeni, scrie sursa citată, au studiat luni în şir posibilităţile pe care le au la dispoziţie pentru a exclude statele neperformante din zona euro şi au ajuns la concluzia că ar fi periculos. Scoaterea unei ţări din zona euro ar putea împinge întreaga regiune în criză din cauza gradului de expunere al băncilor în sudul Europei.

Aşa ar fi apărut „planul B" ce ia în considerare un sistem monetar mai restrâns.Potrivit planului amintit, Germania şi grupul de ţări amintite ar ieşi din vechea zonă euro şi ar adopta o altă monedă comună. Vechiul euro ar pierde masiv în faţa noii monede, dar astfel economiile nordice ar fi mai bine protejate, iar cele sudice ar fi scutite de scoaterea lor din sistem.

Îngrijorarea Rusiei

Rusia, ale cărei rezerve internaţionale sunt investite în euro în proporţie de 40%, se teme pentru sănătatea monedei unice europene, a declarat Dmitri Medvedev. Preşedintele rus este îngrijorat şi în privinţa apariţiei unui al doilea val al crizei economice. Rezervele Rusiei sunt investite în principal în dolari şi în euro, 10% fiind în lire sterline şi doar 1% în yeni.